După 10-15 ani în care s-a mai vorbit mult, la timpul viitor, despre proiecte care să pună în valoare una dintre facilitățile tehnice importante oferite de cele trei porturi din Galați, Portul Bazinul Nou, Portul Docuri și Portul Mineralier Romportmet, în care există pe lângă calea ferată cu ecartament european și cale ferată cu ecartament lat, specific rețelei feroviare din statele din est, Moldova, Ucraina, Rusia, etc, în sfârșit este lansat un proiect care să valorifice economic această facilitate. Mai precis, este vorba de prima etapă a construirii terminalului intermodal din Portul Bazinul Nou.
Prin realizarea acestui terminal care va funcționa ca o platformă intermodală, interconectând transportul feroviar cu transportul fluvial, pe Dunăre și Rhin, Portul Galați va deveni un punct important în transportul de mărfuri între țările din Asia și statele din Europa Centrală și de Vest.
Proiectul este derulat și în parteneriat cu portul german Duisburg, cel mai mare port interior din lume. Potrivit estimărilor specialiștilor, terminalul de la Galaţi ar urma să fie tranzitat anual de circa 300.000 de containere, echivalentul a 5-6 milioane de tone de marfă, pe ruta Asia-Dunăre-Rhin.
Primul pas: reabilitarea infrastructurii portuare
La Centrul de Afaceri de pe strada Portului nr 56, în zona Portului Docuri, a avut loc lansarea proiectului „Platforma Multimodală Galați – Etapa 1- Modernizarea infrastructurii portuare” cofinanțat de Comisia Europeană prin CEF Mecanismul pentru Interconectarea Europei. Parteneri în cadrul proiectului sunt Compania Națională Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) Galați, societatea Port Bazinul Nou și societatea Metaltrade International SRL Galați, care deține Porturile Docuri și Bazinul Nou.
Bugetul total al proiectului este de 25,6 milioane euro, din care 21,7 milioane euro e finanțarea nerambursabilă alocată de Comisia Europeană, alte 3,4 milioane de euro reprezintă cofinanțarea de la bugetul de stat, iar 392.000 de euro este contribuția societății Port Bazinul Nou Galați.
Ințial, a fost trimis la Bruxelles un proiect mai amplu, în valoare de 140 de milioane de euro. Comisia Europeană a aprobat finanțarea unei variante a proiectului cu un buget de 80 milioane de euro, în prezent fiind alocate primele 25 de milioane de euro pentru etapa 1, în care se realizează reabilitarea infrastructurii portuare, adică reabilitarea cheurilor pe o lungime de 8.500 de metri, efectuarea de dragaje pentru asigurarea adâncimii de navigație în bazinul portului și la dane și proiectarea.
Afacerile din jurul terminalului vor genera 50.000 de locuri de muncă
Vestea bună pentru Galați este că facilitățile de transport oferite prin acest terminal vor avea ca efect atragerea unor investiții în dezvoltarea unor afaceri în servicii și activități de producție, inclusiv industrială și astfel vor fi create foarte multe locuri de muncă. Potrivit directorului APDM Galați, Marius Luigi Ciubrei, în următorii zece ani de la finalizarea terminalului vor fi dezvoltate activități economice și industriale care vor avea ca efect crearea a 50.000 de locuri de muncă:
„Acest proiect se va derula în două etape, nu că am dorit noi, ci datorită unor constrângeri bugetare ale Comisiei Europene. Din totalul de 80 de milioane de euro, valoarea evaluată a acestui proiect, Comisia Europeană a putut să aloce doar 25 de milioane de euro, reprezentând o parte a infrastructurii portuare, cheul și o parte din cheltuielile eligibile, printre care proiectarea.
Este o primă etapă, un prim pas pe care îl facem în realizarea unei investiții foarte importante pentru Galați, ținând cont de faptul că în următorii 10 ani după realizarea acestei investiții vor fi create 50.000 de locuri de muncă, prin dezvoltarea unor activități economice în jurul acestui terminal.
Mă refer la servicii, industrie și alte activități care vor fi dezvoltate în zona terminalului și a Parcului Industrial Galați și în Zona Liberă Galați”, a declarat Ciubrei.
Terminalul intermodal, balonul de oxigen pentru exploatarea portuară din Galați
În ultimii 25 de ani, exloatarea portuară de la Dunărea Maritimă a înregistrat scăderi și din cauza unor crize precum războiul din fosta Iugoslavie sau criza globală care s-a produs începând din 2009, dar, în principal, aceste scăderi se datorează reducerii activității din industrie. În urmă cu 2-3 decenii, cele trei porturi gălățene, Bazinul Nou, Docuri și Portul Mineralier Romportmet, erau dependente în procent de 95% de activitatea ArcelorMittal, care la o capacitate proiectată de 10 milioane tone, producea 7,3 milioane de tone de laminate. Scăderea cererii de laminate, în primul rând ca desființării CAER în 1990, a dus și la o scădere a traficului portuar.
„Această capacitate a fost diminuată, prin îmbătrânirea utilajelor, dar și scăderea pieței și s-a dus la 20% producția de oțel. Evident că mărfurile care tranzitau porturile practic au dispărut. Am fost nevoiți să schimbă produsele siderurgice cu cereale, cu alte mărfuri. Buștenii și cheresteaua s-au dus de la un milion de tone la aproape zero. Abia reușim să acoperim costurile”, a explicat Corneliu Găvăneanu, președintele Metaltrade International, societatea care deține porturile Docuri și Bazinul Nou.
Printr-o situație la fel de dificilă a trecut și portul german Duisburg, a cărui activitate a fost relansată prin construirea a zece terminaluri intermodale:
În anul 2005, Portul Duisburg, cel mai mare port interior din lume a intrat în faliment din motive de management și neadaptare la cerințele pieței. În perioada următoare a fost luată măsura de introducere a sistemului de logistică pentru operarea containerelor. Au fost construite 10 terminale intermodale. În momentul de față, Duisburg operează peste 120 de milioane de tone, din care 110 milioane de tone numai pe containere. Evoluția Duisburgului a fost un exemplu de ceea ce se va întâmpla și în zona noastră”, a adăugat Găvăneanu.