Se întâmplă la Galați: teritoriul național se micșorează cu 2 metri liniari în fiecare an

În zona vărsării Prutului în Dunăre, granița se „deplasează” spre interiorul țării cu cât 2 metri liniari în fiecare an. Din 2006, când a fost observat și măsurat fenomenul, teritoriul național și implicit suprafața județului Galați s-a micșorat cu aproximativ 1 hectar.

Erodarea duce la „pierderea teritoriului național cu 1-2 metri anual”

S-au făcut studii cu privire la situația digului din zona vărsării Prutului în Dunăre. Unul dintre acestea e studiul de evaluare „Reabilitare dig râu Prut în incinta Brateşu de Jos, jud. Galaţi”, realizat de firma Econova SRL din Iași pentru Administrația Națională „Apele Române”.

Specialiștii care au realizat studiul în august 2016 și l-au refăcut în martie 2017, avertizează că porțiunea finală a digului, de la podul rutier dintre Vămile Galați și Giurgiulești până în zona confluenței Prutului cu Dunărea este supus constant eroziunii, principalul efect fiind reducerea teritoriului României cu până la 2 metri liniari în fiecare an. „Proiectul de reabilitare a digului pe malul drept a râului Prut în aval de podul rutier Giurgiulești pe o distanță de 380 ml reprezintă o necesitate imediată din cauza accentuării procesului de eroziune a malului drept care duce la pierderea teritoriului național cu 1 – 2 m anual. (…)

De exemplu în anii 2008 și 2010 s-au înregistrat viituri istorice din cauza descărcărilor de debite de peste 850 mc/s din lacul Stânca Costești. Aceste viituri au depășit capacitatea de transport a râului Prut și au dus la modificarea configurației și morfologiei terenului și la eroziuni puternice ale malului drept. Eroziunea malului drept înseamnă inclusiv pierdere de teritoriu național”, se spune în studiul Econova.

„Mutarea” graniței cu 2 metri în fiecare an, dar pe un front de 500 de metri, înseamnă că din 2006 până în prezent harta României (implicit județul Galați) s-a „micșorat” cu aproximativ un hectar.

Proiect strategic, uitat în fișet

A existat și un proiect, care a fost demarat în 2008. Pentru lucrările de „consolidare a malului drept a râului Prut” a fost eliberată de Consiliul Județean Galați autorizația de construire nr. 43/7591/04.12.2008, care era valabilă trei ani, până pe 4 decembrie 2011. Era timp suficient pentru consolidarea a 500 metri de dig, cât se stabilise inițial. Dar au urmat 2-3 ani în care proiectul fost uitat în vreun fișet și când a fost descoperit s-a constatat că documentația de execuție nu mai era valabilă, expirase, pentru că trecuseră niște ani.

Prin Ordinul Ministerului Mediului și Pădurilor nr 1876/11.09.2011 a fost aprobată o nouă documentație, în care a fost scurtat de la 500 la 380 de metri sectorul de dig care va fi consolidat. După încă un an, Consiliul Județean Galați a emis o nouă autorizație de construire, nr. 86/7693/23.11.2012. Un nou început, urmat de noi amânări.

„Din lipsă de fonduri proiectul nu a fost executat în întregime”

Chiar dacă era vorba de a fi stopată inclusiv „retragerea” frontierei de stat, Guvernul n-a găsit banii necesari pentru consolidarea digului. S-au făcut ceva lucrări pe principiul „de câți bani ai”, dar au fost lucrări superficiale, care nu au schimbat cu nimic, nici situația, nici riscurile

„Din lipsă de fonduri proiectul nu a mai fost executat în întregime. În perioada 2008 – 2010 s-au realizat lucrări de reabilitare a digului de apărare din zona Brateșu de Jos, în limita fondurilor disponibile. Lucrările care au fost executate nu sunt suficiente deoarece, în perioada din 2010 până prezent (martie 2017 – n red) eroziunea de pe malul drept a râului Prut în aval de podul rutier (drumul E87 care face legătura cu Republica Moldova) Vama Giurgiulești, este foarte activă, producându-se avansări de 1-2 m anual”, se  spune în studiul Econova. În concluzie, a existat un proiect, s-au cheltuit niște bani, s-au făcut ceva lucrări, dar rezultatul e „zero”.

Un alt pericol, Portul Giurgiulești

În ultimii ani, situația s-a complicat, pentru că pe malul din Republica Moldova, vizavi de digul șubrezit, a apărut un port maritim. Este vorba de Portul Giurgiulești, care conferă Republicii Moldova statutul de „stat maritim”.

Republica Moldova a devenit stat maritim, în condițiile în care nu avea ieșire la Dunărea Maritimă. S-a ajuns la o înțelegere diplomatică cu Ucraina, care a transferat Moldovei un teren cu o deschidere de 430 de metri la Dunăre. În 2004, compania Danube Logistics a semnat cu Guvernul Republicii Moldova un acord pentru construirea Portului Internaţional Liber Giurgiulești.

Dacă digul de pe malul românesc ar fi fost consolidat la timp, nu ar fi fost nicio problemă. Acum, manevrele portuare care se fac în zonă amplifică valurile care lovesc în dig și măresc eroziunea. „Eroziunea malului este amplificată de traficul naval din zona portului existent, a dimensiunilor și gabaritul convoaielor, lățimea șenalului navigabil, necesitatea de manevre portuare”, se  spune în studiul menționat.

Sunt în pericol și podurile peste Prut, spre Moldova și Ucraina

Au mai trecut 4-5 ani. În martie 2017, firma Econova SRL Iași a reactualizat studiul, în care între timp la capitolul riscuri, pe lângă pierderea teritoriului național a apărut și pericolul de a fi afectate structurile celor două poduri, rutier și feroviar, care leagă Vama Galați de Vama Giurgiulești (Republica Moldova) și de Reni, Izmail și Odesa, Ucraina.

„Eroziunea accentuată a malului pune în pericol podul rutier, podul CF, digul de apărare și duce la pierderea de teritoriu național, fiind necesară realizarea consolidări de mal în vederea stabilizării malului râului Prut”, avertizează specialiștii din Iași.

Lucrările amânate de 10 ani ar dura doar 2 luni

S-ar putea crede că e vorba de lucrări complicate. În realitate, specialiștii spun că „reabilitarea digului se face prin amplasarea unei succesiuni de materiale menite să stopeze eroziunea hidrică: strat filtrant din material geotextil nețesut, saltea de fascine, prism inferior din piatră brută, prism superior din piatră brută, încastrări din piatră brută”.

Reabilitarea ar trebui făcută de sub podul rutier Galați-Giurgiulești pe malul drept al râului Prut, pe o distanță de 380 de metri. E bine că se va face măcar această reabilitare, dar dacă luăm în calcul existența în zonă a Portului Giurgiulești, care presupune efectuarea zilnică a unui număr mare de manevre portuare, cu nave de mare tonaj, consolidarea acelui sector de dig ar trebui realizată cu piatră, așa cum au fost consolidate malurile Canalului Sulina.

În 2018, o nouă finanțare pentru „digul-graniță” de la Prut

După atâția ani de hârțogăraie, de studii făcute și revizuite, ordine de miniștri, proiecte de execuție, autorizații de construire, în sfârșit s-a întâmplat ceva. La aprobarea bugetului Ministerului Apelor şi Pădurilor pentru anul 2018 proiectul a intrat printre prioritățile ministerului. În lista celor 9 proiecte se află și „Reabilitare dig râu Prut în incinta Brateşu de Jos, judeţul Galaţi”.

Nu trebuie să fim foarte optimiști. Să ne amintim că s-au mai dat bani pentru consolidarea acelui dig, că s-au mai făcut lucrări, iar rezulatul a fost „zero”. Dar ne putem permite să sperăm că până la 1 Decembrie, sărbătorirea Centenarului Marii Uniri, ar fi timp putea fi executate lucrările care să stopeze micșorarea  teritoriului național cu 2 metri în fiecare an.

 

 

 

Don't be selfish, share it on...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on Pinterest

Postați un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*