Potrivit unui studiu al ONU, Regiunea Sud-Est este „codașa ” Europei la competitivitate

Un studiu realizat de „UN Habitat”, programul Organizației Națiunilor Unite de promovare a dezvoltării așezărilor umane durabile, toate regiunile de dezvoltare din România au plasări foarte slabe în topul celor mai competitive regiuni ale Europei. Dacă regiunile din nordul și vestul țării au punctaje ceva mai bune, cele trei regiuni din sudul României sunt printre cele mai slab cotate, Regiunea Sud-Est ocupă chiar penultimul loc al clasamentului, întocmit de UN Habitat.

Indicele competitivității orașelor reflectă prosperitatea urbană, sărăcia și beneficiile rezidenților urbani, comparativ la scară globală cu peste 1.000 de orașe, resimțite de gospodării la nivel micro, de economie și societate la nivel macro, în același timp.

La nivel mondial cea mai competitivă regiune este considerată New York, urmată de Los Angeles, Singapore, Londra și San Francisco.

Londra este cea mai competitivă regiune din Europa.

Regiunea Sud-Est, pe locul 261 din 262

Din România, cel mai bine plasată este Regiunea Vest, formată din județele Timiș, Arad, Hunedoara și Caraș-Severin, care cu 13,2 puncte este clasată pe locul 240 din 262 de regiuni ierarhizate în clasamentul UN Habitat.

Un loc mai jos este situată Regiunea Nord-Vest, cu județele Bihor, Satu Mare, Maramureș, Sălaj, Cluj și Bistrița-Năsăud, care cu 11,9 puncte ocupă locul 241.

Regiunea Sud-Vest Oltenia, cu județele Olt, Vâlcea, Dolj, Gorj și Mehedinți, cu 5,56 puncte, este pe locul 251, iar Regiunea Sud-Muntenia, formată din județele Argeș, Dâmbovița, Prahova, Călărași, Giurgiu și Teleorman, cotată cu 5,69 puncte, este pe locul 254.

Pe penultimul loc din clasamentul UN Habitat, adică pe locul 261 din cele 262, se află  Regiunea Sud-Est, cu județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea.

Care sunt obiectivele Programului UN Habitat, al Organizației Națiunilor Unite

Adunarea Generală a ONU a înființat programul UN Habitat în 1978, pentru a aborda problema creșterii urbane și proceselor de dezvoltare urbană. UN-Habitat a lucrat în așezările umane din întreaga lume, concentrându-se pe construirea unui viitor mai bun pentru sate, orașe sau mari metropole.

Principale provocări cu care se confruntă orașele sunt cele demografice, de mediu, economice, sociale și spațiale fără precedent. Există un trend de  urbanizare, urmând ca până în 2030 un număr de 6 din 10 persoane din lume să locuiască în zonele urbane. Peste 90% din această creștere va avea loc în Africa, Asia, America Latină și Caraibe.

În absența unei planificări urbane eficiente, consecințele acestei urbanizări rapide ar putea fi  dramatice.

În multe locuri din întreaga lume, efectele pot fi deja resimțite: lipsa unei locuințe adecvate și a unei creșteri a cartierelor, infrastructura inadecvată și depășită – fie că este vorba de drumuri, transport public, apă, canalizare sau energie electrică – escaladarea sărăciei și a șomajului, problemele legate de criminalitate, poluare și sănătate, precum și dezastre naturale sau provocate de om și alte catastrofe necorespunzătoare cauzate de efectele schimbărilor climatice.

În octombrie 2016, în cadrul Conferinței ONU privind locuințele și dezvoltarea durabilă urbană, statele membre Habitat III, au semnat noua Agendă Urbană, un document orientat spre acțiune care stabilește standarde globale de realizare în dezvoltarea urbană durabilă, regândind modul în care construim, gestionăm și trăim în orașe.

Don't be selfish, share it on...Share on Facebook
Facebook
Share on Google+
Google+
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
Pin on Pinterest
Pinterest

Postați un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*