Pilotajul pe Dunăre a revenit la AFDJ după 20 de ani în care a fost afacerea „băieților deștepți” din navigație

S-a pus punct uneia din afacerile tranziției, pilotajul pe Canalul Sulina și pe Dunărea Maritimă, de la Tulcea la Galați și Brăila, care vreme de două decenii a fost încă una din afacerile „băieților deștepți”, pricepuți la a face bani păgubind statul.

În ultimii ani, firmele de pilotaj lucrau cu statul „fifty-fifty”, ele cu piloții și încasările, iar statul, respectiv Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, cu cheltuielile. În 20 de ani, afacerea le-a adus „băieților deștepți” zeci de milioane de euro.

Activitatea de pilotaj presupune ca deplasarea navelor maritime de mare tonaj pe Canal și pe șenalul navigabil, până în portul de destinație, inclusiv manevrele de acostare, precum și aceleași manevre la returul spre mare, să fie coordonate de piloți maritimi specializați, care cunosc foarte bine configurația albiei Dunării pentru a efectua manevre care sunt extrem de riscante.

Pilotul urcă la bord în Marea Neagră și coordonează manevrele pentru intrarea navei pe Canalul Sulina și navigația pe Canal și Dunăre prin comenzile transmise echipajului navei, timonierului și ofițerilor mecanici din compartimentul mașini. La fel sunt coordonate manevrele de portuare, acostarea și drumul de întoarcere spre mare.

Din acest punct de vedere pilotajul pe Dunăre și pe Canalul Sulina este de importanță strategică, pentru că eșuarea sau coliziunea cu o altă navă se poate solda cu  o tragedie, cum au fost scufundarea navei „Mogoșoaia” sau blocarea navigației pe Dunăre pentru mulți ani, cum s-a întâmplat în cazul scufundării navei „Rostock”.

Corpul piloților, o condiție a Comisiei Europene a Dunării

Pilotajul a fost reglementat prin Convenția de la Belgrad din 1948 a Comisiei Europene a Dunării, care la articolele 31-34 prevede înființarea corpurilor de piloți subordonate administrațiilor de pe Dunăre. „Se alcătuiesc corpuri de piloți pe Dunărea de Jos și în sectorul Porților de Fier, ele depinzând de Administrațiile respective.

Regulamentele Serviciului de Pilotaj sunt stabilite de către administrații, conform dispozițiunilor fundamentale privind navigația pe Dunăre”, se spune la articolul 31. Până prin 1998, pilotajul pe Canal și pe Dunăre a fost asigurat de Corpul de piloți din cadrul Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați, compania națională care asigură condițiile de navigație pe sectorul românesc al Dunării.

Pilotajul, vânat de „băieții deștepți” din navigație

După 1990, AFDJ-ul a devenit ținta afacerilor „băieților deștepți”, care au încercat tot felul de afaceri, de la cele cu carburanți pentru flota regiei, la dragajele pentru adâncirea șenalului navigabil, afacere care mergea uns, pentru că până în urmă cu câțiva era greu să se măsoare ce volum de aluviuni a fost dragat.

După modelul afacerilor de tranziție, una din variante a fost preluarea activităților profitabile ale societăților de stat și în acest context a avut loc în urmă cu 20 de ani „restructurarea” AFDJ prin desprinderea unor activități, între care pilotajul, grupul de scafandri, lucrările hidrotehnice. Conducerea de atunci a AFDJ a concesionat serviciile de pilotaj și remorcaj pe Dunare firmei World Pilot Services Galați, care preluase zeci de piloți profesioniști si cu experiență de la Dunărea Maritimă. După o perioadă, au intrat în joc alte interese și în 2003, când a expirat contractul de concesiune, AFDJ nu l-a mai înnoit, lasând World Pilot Services fără activitate. Piloții au fost trimiși în șomaj, unii fiind recuperați de alte firme.

Retragerea concesiunii avea loc după ce în joc intraseră și alte interese, ale „băieților deștepți” din Portul Constanța. Au urmat războaie în instanță, ordine ale Ministerului Transporturilor care favorizau una sau alta dintre tabere și s-a ajuns ca pilotajul să fie împărțit de mai multe firme. Pe Dunărea Maritimă, firmele românești de pilotaj se confruntau și cu concurența acerbă a 2-3 firme din Portul Reni (Ucraina).

Statul a ajuns să vireze banii de la buget în conturile firmelor

Ulterior, s-a ajuns la un compromis între AFDJ și „băieții deștepți”, ca pilotajul să fie împărțit „fifty-fifty”, 50% AFDJ, 50%, firmele. Astea erau aparențelele. În realitate, firmele asigurau piloții, iar AFDJ mai avea doar 4 piloți „de siguranță”, pentru cazurile în care firmele nu făceau față comenzilor. De fapt, AFDJ era cu cheltuielile și firmele cu încasările.

AFDJ, adică statul român, asigura cheltuielile pentru dispecerate, transportarea piloţilor pe apă și pe uscat, sedii, etc. Prin această combinație era păgubit bugetul statului, deoarece AFDJ primea de la Ministerul Transporturilor banii pentru a acoperi cheltuieli pe care nu le recupera din încasări din pilotaj. Făcând o „compensare” a pagubelor și avantajelor ajungem la concluzia că statul, prin Ministerul Transporturilor, respectiv AFDJ, vira bani de la buget în conturile firmelor care se ocupau de pilotaj.

Pilotajul aduce 14 milioane de lei la bugetul AFDJ

De anul trecut, AFDJ a preluat în totalitate activitatea de pilotaj pe Canalul Sulina și pe Dunăre. „Începând cu 1 iulie 2017, activitatea de pilotaj pe Dunărea Maritimă a fost preluată de AFDJ, prin corpul propriu de piloți, nu a  mai fost realizată în colaborare cu două societăți care să asigure piloții”, ne-a declarat recent directorul general al AFDJ Galați, Dorian Dumitru.

Prin preluarea pilotajului de către AFDJ, statul câștigă, pentru că încasează bani prin AFDJ. În 2017, au tranzitat Canalul Sulina un număr de 1.863 nave, mai multe decât în 2016 (1.771 nave), creșterea fiind de 5,2%. Cu cât numărul de nave care tranzitează Canalul Sulina este mai mare cresc și veniturile AFDJ, în structura cărora ponderea cea mai mare este deținută de încasarea taxelor de Canal și pilotarea navelor.

„Veniturile înseamnă în jur de 46-47 de milioane de lei. Acestea vin din taxa de tranzitare a Canalului Sulina. De la Marea Neagră până la Mila Maritimă 34, unde se bifurcă Brațul Tulcea în Canalul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe. Toate navele maritime plătesc o taxă. Dacă nu au mărfuri plătesc 0,83 dolari pe ”tonă registru net Canal Sulina”, iar dacă sunt încărcate plătesc 1,51 de dolari pe tonă. Pilotajul ne mai aduce venituri, între 12 și 14 milioane de lei pe an. În structura veniturilor, taxele sunt pe primul loc, iar pilotajul pe locul 2”, a mai precizat directorul AFDJ.

Veniturile AFDJ sunt investite în asigurarea condițiilor de navigație și modernizarea flotei. Un calcul sumar demonstrează că în douăzeci de ani, statul a pierdut prin cedarea pilotajului peste 60 de milioane de euro, bani care au ajuns în conturile firmelor „băieților deștepți”.

Noua provocare, angajarea piloților maritimi aspiranți

Problema cu care se confruntă acum AFDJ este angajarea piloților, pe cât posibil tineri. „Îi găsim greu și vrem să fie și mai tineri, pentru că acum avem piloți care se apropie de vârsta pensionării, dar sunt apți din punct de vedere medical și psihologic și printr-un contract pe perioadă determinată, pe 12 luni, lucrăm cu ei. Cu greu găsim piloți maritimi și la fel de greu găsim și căpitani maritimi portuari.

Dar am creat în organigramă posturi de piloți maritimi aspiranți și deja am angajat o persoană ca pilot maritm aspirant. El trebuie ca în maximum 6-8 luni să își facă numărul de voiaje, așa cum spune ordinul ministrului, să își dea examenul la Căpitănie și să obțină calitatea de ofițer maritim 2. Avem în organigramă patru posturi de piloți aspiranți și urmează să mai angajăm și o a doua persoană, un comandant de cursă lungă. Potrivit actualei legislații, poate să devină pilot aspirant un posesor al brevetului, un comandant de cursă lungă, căpitan, secund sau ofițer maritim”, spune directorul AFDJ.

Don't be selfish, share it on...Share on Facebook
Facebook
Share on Google+
Google+
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
Pin on Pinterest
Pinterest

Postați un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*