Poliţiştii de imigrări din Galaţi în cooperare cu Inspectoratul Județean de Jandarmi Galați au depistat în cadrul unei acțiuni de combatere a șederii ilegale a străinilor, un cetățean tunisian în vârstă de 46 de ani care locuia ilegal la Galați, șederea ilegală în România fiindu-i facilitată de o gălățeancă de 48 de ani.
Tunisianul va fi condus la graniță sub escortă, pentru că pe numele său a fost emisă decizie de returnare în Tunisia, iar gazda sa este cercetată penal pentru facilitatea șederii ilegale.
„Poliţiştii de imigrări au depistat, cu şedere ilegală, un bărbat de 46 de ani, din Tunisia, fără documente, care locuia la o femeie din municipiul Galați.
Ca urmare a celor constatate, polițiștii de imigrări au emis pe numele străinului o decizie de returnare sub escortă, bărbatul fiind luat în custodie publică până la îndepărtarea de pe teritoriul României. Totodată, la ieşirea din ţară, pe numele acestuia, va fi instituit consemn de nepermitere a intrării în România pe o perioadă de 5 ani.
De asemenea, în urma verificărilor efectuate, poliţiştii au constatat săvârşirea infracţiunii de facilitarea şederii ilegale pe teritoriul României a unui cetăţean străin de către găzduitor, o româncă de 48 de ani, din municipiul Galați, în cauză fiind întocmit proces-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală”, se spune în comunicatul Serviciului pentru Imigrări din Galaţi.
Facilitarea șederii ilegale se pedepsește cu până la 5 ani de închisoare
Cum astfel de cazuri sunt destul de rare, s-a creat impresia că facilitarea șederii ilegale a unui străin nu ar fi o infracțiune prea gravă, dar în realitate se pot face ani grei de închisoare pentru o astfel de „facilitare”.
Potrivit aliniatului (1) al articolului nr 264 din Noul Cod Penal, referitor la facilitarea şederii ilegale în România, „fapta persoanei care facilitează, prin orice mijloace, rămânerea ilegală pe teritoriul României a unei persoane, victimă a unei infracţiuni de trafic de persoane, de minori sau de migranţi, care nu are cetăţenia română şi nici domiciliul în România, se pedepseşte cu închisoarea de la unu la 5 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. Dacă mijlocul folosit constituie prin el însuşi o infracţiune, se aplică regulile privind concursul de infracţiuni”.
La aliniatul (2) al aceluiași articol se prevede că dacă fapta a fost săvârșită de către un funcţionar public aflat în exercitarea atribuţiilor de serviciu, pedeapsa este închisoarea de la 2 la 7 ani.
