Interviu cu medicul veterinar Cornel Gingăraşu: „Medicina veterinară şi arta fotografică sunt complementare în demersul spre iubire, adevăr şi frumos”

Reporter: Când a apărut dragostea pentru animale şi, mai ales, pentru a le face bine?

Dr. Cornel Gingăraşu:  Ideea a început acum mulţi ani, în copilărie, când eram fascinat de puţinele animale care erau pe atunci în cartierul în care locuiam. Dominat de milă şi de ideea de a le cunoaşte mai bine, întotdeauna mi-am zis că noi, oamenii, nu suntem destul de protectori cu acestea. Pe atunci nu exista conceptul de animale de companie, lumea era austeră, nu avea animale, dar le respecta şi acestea trăiau în cartier, în jurul blocurilor fără să existe crize de co-existenţă sau ideea de maidanezi. Animalele existau şi atât, şi nimeni nu le gonea sau le bătea. Încet-încet, s-a conturat ideea de a le ajuta profesional şi am transformat o pasiune într-o profesie.

Reporter: De ce nu aţi ales medicina umană şi v-aţi îndreptat către medicina veterinară?

Dr. Cornel Gingăraşu: Nici nu mi-am pus problema vreodată să fiu medic uman. Medicina e aceeaşi (cum spunea marele Pasteur: una sanitas, una medicina), iar eu prefer pacienţii non-umani, pentru că… nu fumează, nu beau.

Reporter: Care sunt calităţile de bază ale unui medic veterinar?

Dr. Cornel Gingăraşu: În medicină e importantă empatia, dar cred că unul din marile atuuri ale medicului este logica şi, mai ales, să încerce să gândească global, să înţeleagă conceptul, nu să ia textul din carte şi să aplice mecanic pe un caz. 

Reporter: Care a fost cea mai mare provocare pe care aţi întâlnit-o în meseria dumneavoastră?

Dr. Cornel Gingăraşu: Adaptarea la medicina modernă, trecerea de la stilul comunist al anilor ’80 la stilul modern, dinamic, al anilor 2000 şi faptul că suntem într-o perioadă de cumpănă, în care trebuie să ne schimbăm substanţial strategia de abordare a problemelor de sănătate, cum ar fi tratarea infecţiilor în condiţiile în care microbii devin din ce în ce mai rezistenţi şi noi (oamenii şi animalele), din ce în ce mai fragili. 

Reporter: Simţiţi cum „vă mulţumesc” animalele după ce le vindecaţi?

Dr. Cornel Gingăraşu: Mulţumirea cea mai mare este atunci când simţi că faci lucruri bune. Cei care fac fapte bune cu gândul la recompense sunt persoane frustrate de o anumită linişte sufletească, aşteptând să li se plătească sau să li se mulţumească. Din păcate, lucrăm într-un domeniu unde nu există întotdeauna plăcere pentru pacient, dar pentru a-i fi bine trebuie să trecem prin puţin rău. Noi, ca şi mamele, trebuie să luăm hotărâri câteodată care nu sunt pe placul celor din jur, copii, animale, dar vorba ardelenilor: „dacă-i musai, cu plăcere”.

Reporter: Care este cel mai special animal pe care l-aţi tratat?

Dr. Cornel Gingăraşu: Au fost mai multe: o barză, nişte arici, vecinii de la bloc, un prieten îndrăgostit fără speranţă…

Reporter: Dacă animalele ar putea să vorbească, ce credeţi că le-ar spune celorlalte?

Dr. Cornel Gingăraşu: Mergeţi acolo, că vă face injecţii fără să daţi şpagă.

Reporter: Am aflat că aţi experimentat şi utilizarea în medicina veterinară a unor metode de tratament cum ar fi aceea cu celule stem. Cum s-a întâmplat?

Dr. Cornel Gingăraşu: Acest tip de terapie este multiplu avantajos. Din experienţa şi cercetările mele, animalele nu mai sunt beneficiarele mecanismelor de protecţie şi apărare (imunitare, cicatrizare, endocrine) elaborate în mii de ani de selecţie naturală… Viaţa în noua nişă ecologică, cea urbană, în casă, pe lângă om, în condiţiile vieţii moderne, a făcut să fie fragile, să aibă un profil biologic asemănător cu copiii, cu omul. Consecinţele sunt grave şi diverse: apariţia de microbi puternici, animale fără imunitate, alergii în ce în ce mai greu de tratat, cancer, tulburări endocrine şi de comportament. Noi suntem datori să reconsiderăm strategia de terapie şi să privim mult mai serios consecinţele administrării de medicamente… S-a terminat cu tipul de tratament de genul „o injecţie şi gata”. Acum mergem pe terapie holistică şi integrativă, cu gândul mereu la motto-ul latin „primum non nocere”, adică în primul rând să nu faci rău. Urmând calea deschisă la noi de profesorul Ion Adameşteanu, am cercetat şi experimentat ceea ce el denumea terapia nespecifică, adică metode de stimulare generală a organismului. Repet, este un tip de terapie multiplu avantajos. Folosirea celulelor primordiale, stem, e o chestie genială, în sensul că acestea, administrate, au capacitatea de a merge la organul suferind şi să acţioneze regenerativ şi stimulativ. Un mare atu în lupta cu bolile cronice de care suferă mai ales câinii şi pisicile bătrâne. Din păcate, pacienţii mei sunt fiinţe cu viaţă scurtă şi chiar dacă nu ne place, bătrâneţea începe în medie la vârsta de 8 ani şi la câini şi la pisici, şi chiar mai devreme la anumite rase cum ar fi dobermanul sau pisica Maine Coon. La ora asta sunt puţine locuri unde se mai practică această metodă, ea se numeşte microimplantologie şi se practică la om în Elveţia, Mexic şi Rusia.

Reporter: Sunteţi medicul care, cel puţin la Galaţi, a aplicat acupunctura la animale. Cum v-a venit aceasta idee şi cât este de eficientă?

Dr. Cornel Gingăraşu: Acupunctura este o practică „curată”, lipsită de reacţii secundare, fără toxicitate, ieftină şi milenară. Chinezii ştiu de ce.  În plus, în bolile cronice face minuni.

Reporter: Este, iarăşi, o metodă pe care nu o credeam compatibilă cu medicina veterinară.

Dr. Cornel Gingăraşu: Alături de terapia nespecifică am abordat şi metode tradiţionale asiatice, cum ar fi tratamentele cu plante tibetane, medicină ayurvedică şi acupunctură. Aceasta din urmă a fost o deschidere mare spre modernizarea unei metode străvechi şi mai ales adaptarea ei la câine. Hărţile de puncte şi meridiane de acupunctură erau stabilite de maeştrii chinezi numai pentru cai, porci, vaci şi cocoşi, animalele cu care dormim noi în casă acum, cele de companie fiind considerate impure. Pe baza cercetărilor de acupunctură franceză şi americană la câini am stabilit harta patologiei care merge folosită în boli diverse  Aceste tratamente prin acupunctură se pretează foarte bine la cazuri de boli neurologice, pareze, paralizii, parestezii, fiind lipsite de nocivitate.

Reporter: Este evident că şi în medicina veterinară lucrurile se schimbă rapid. Care sunt provocările cu care vă confruntaţi?

Dr. Cornel Gingăraşu: Una din marile provocări ale acestui secol este sporirea capacităţii naturale de apărare antiinfecţioasă, adică augmentarea imunităţii naturale la nişte organisme care trebuie să facă faţă unui asediu multiplu în marile comunităţi urbane. Flora bacteriană se adaptează la antibiotice, virusurile prin pasaje multiple se întăresc genetic şi se schimbă, şi noi câteodată rămânem în urmă cu aceleaşi vaccinuri de acum 20 de ani şi aceleaşi antibiotice de acum 50 de ani.

Reporter: Pe străzile Galaţiului încă mai vedem câini comunitari. Care este soluţia propusă de dumneavoastră pentru a rezolva această problemă?

Dr. Cornel Gingăraşu: În ceea ce priveşte câinii de pe stradă, câinii fără stăpâni, soluţia e una singură: blocarea înmulţirii prin castrare, adică prin operaţiile chirurgicale care îi fac sterili. Miza este foarte mare pentru noi toţi şi trebuie ca eforturile să fie raţionale şi fără exagerările partizanilor pro şi contra. În general, această problemă ar trebui să fie lăsată pe mâna profesioniştilor, dar aceştia nu prea au puterea de a rezolva, tehnic vorbind. De aceea trebuie să se unească forţele şi să participe la această campanie toată suflarea românească. Eu sunt convins că dictonul „Dacă vrei, poţi !” este foarte tare şi actual şi se pot vedea exemple în această privinţă. 

Reporter: Când v-aţi descoperit pasiunea pentru fotografie?

Dr. Cornel Gingăraşu: Când eram în liceu, odată cu lecţiile de pictură am început să iubesc şi lumea fotografiei şi pe cea a filmului.

Reporter: Cum se împacă medicina veterinară cu arta fotografică?

Dr. Cornel Gingăraşu: Sunt complementare, în demersul spre iubire, adevăr şi frumos, în căutarea detaliilor şi deschiderea spre lume.

Reporter: Ce vă place cel mai mult să surprindeţi prin obiectivul aparatului foto?

Dr. Cornel Gingăraşu: Sunt atâtea de văzut şi de descris şi de revelat.  Lumea aşteaptă de la noi să păşim spre lumină şi prin lumină. Putem să schimbăm optica şi să învăţăm să ne bucurăm de viaţă, printr-o pasiune aşa de frumoasă, cum este fotografia.

Reporter: Dacă aţi fi nevoit să alegeţi între medicină veterinară şi fotografie, la ce aţi renunţa?

Dr. Cornel Gingăraşu: Greu de zis… Sper să nu fiu niciodată în postura să aleg.