FOTO. Centenarul „Bătăliei de la Galați”: 2.000 de militari români au apărat orașul de 12.000 de soldați bolșevici

Se împlinesc în aceste zile 100 de ani de la „Bătălia de la Galați”, din ianuarie 1918, când 2.000 de militari ai Armatei Române, dar și militari de la Compania de Pompieri din Galați, au apărat orașul în fața a 12.000 de militari din Armata Rusă, care acționau la ordinele lui Lenin și ale regimului bolșevic de la Moscova și în retragere fiind voiau să jefuiască și să dea foc Galațiului.

Centenarul „Bătăliei de la Galați” a fost marcat prin dezvelirea Monumentului „Apărătorii Oraşului Galaţi, 7/20 – 9/22 Ianuarie 1918”, replică a monumentul ridicat de Primăria Galați în 1923 și care a fost demolat de comuniști în 1962, când trupele rusești încă mai erau în România. Evident că un monument care să evoce cum 2.000 de militari români au învins 12.000 de militari bolșevici era în contradicție cu „climatul politic” al acelor ani.

Monumentul este amplasat la intersecția străzilor Brăilei și IL Caragiale (fostă Balaban), pe locul fostului monument, cel din 1923. Este realizat din marmură și granit și are înălțimea de 5,20 metri. Diferența față de monumentul ridicat în anii 20 este că la acela vulturul era sculptat în marmură, iar la noul monument  vulturul este turnat în bronz.

Contextul politic: la ordinul lui Lenin, militarii ruși se întorceau în Rusia bolșevică, jefuind totul în calea lor

Bătălia pentru apărarea Galațiului s-a desfășurat în perioada 7 – 9 ianuarie 1918 pe „stil vechi”, respectiv 20 – 22 ianuarie pe „stil nou”. Conflictul armat a fost urmarea contextului politic. În noiembrie 1917 avusese loc în Rusia ceea ce istoricii comuniști au numit „Marea Revoluție Socialistă din Octombrie”. Puterea de la Moscova a preluat și controlul asupra Armatei Ruse, inclusiv a trupelor care erau angajate în luptele de peste granițe din Primul Război Mondial.

„La îndemnurile lui Lenin, ruşii dezertează în masă, înarmaţi, pentru a se întoarce în ţară. Erau hotărâţi să-şi croiască drum cu armele şi să prade totul în calea lor, ca un nor de lăcuste, şi dacă nu întâlneau rezistenţă, să bolşevizeze totul, după modelul din Rusia“, descria istoricul Cristian Negrea contextul geopolitic în care se afla Moldova la sfârşitul anului 1917, adică în plin război mondial. Practic, în acea perioadă se configura ceea ce avea să devină Armata Roșie.

În acel context, aproximativ 2.000 de militari români au apărat orașul Galați de forțe militare rusești superioare ca număr, împotriva a 12.000 de militari ruși care se retrăgeau de pe front către Rusia.

Armata a 6-a Rusă, cu 12.000 de militari, era puterea ce domina zona Galațiului

Rușii dețineau o poziție dominantă în zona Galațiului și a Luncii Siretului, efectivele de 12.000 de soldați ai Armatei a 6-a Rusă fiind o forță extrem de puternică. Conform directorului Muzeului de Istorie Galați, Cristian Căldăraru, Armata a 6-a era formată din trei corpuri de armată, cu câte două divizii fiecare și se afla pe aliniamentul de la nord-vest de Galați, în localitățile de astăzi Șendreni – Vameșu – Piscu – Hanu Conachi.

Armata Română avea poziționată pe sectorul Tecuci – Galați doar Divizia a 4-a, cartierul general al acesteia fiind în comuna Pechea. Cele două brigăzi ale Diviziei a 4-a aveau comandamentele în comuna Grivița, la sud de Cudalbi și în satul Fântânele, la nord-vest de Galați. La Tecuci era un post de observație, iar în întreaga regiune dintre Tecuci și Galați mai erau câteva detașamente ale Armatei Române care urmăreau mișcările rușilor, în retragerea lor spre Prut.

Divizia a 13-a din Armata a 6-a Rusă a cerut retragerea de pe front la sfârșitul lunii decembrie 1917. În urma dicuțiilor purtate cu generalul rus Șerbacev, solicitarea a fost respinsă de autoritățile române. Însă, în contextul ordinului dat de Lenin de la Moscova, militarii ruși nu au mai recunoscut autoritatea de comandant a generalului Șerbacev și s-au pregătit să părăsească frontul. În aceste condiții, Divizia a 4-a a Armatei Române a fost suplimentată cu două batalioane de infanterie, cu mitraliere și artilerie.

Obiectivul militarilor ruși, să jefuiască și să dea foc Galațiului

În ziua de 16 ianuarie 1918, Diviziile 2 și 40 ale Armatei Ruse au părăsit frontul și au pornit de la Pechea, undea aveau cartierul general, îndreptându-se către Galați. La Slobozia Conachi, la 30 km de Galați, Armata Română a reușit să oprească înaintarea trupelor rusești, obligându-i pe ruși să revină pe pozițiile pe care le ocupaseră.

În apropierea Galațiului se afla Corpul 4 Siberian al Armatei Ruse, vestit pentru participarea la războiul dintre Rusia și Japonia, de la începutul secolului XX, dar și pentru luptele date pe frontul din Moldova. Divizia a 9-a a Corpului 4 Siberian, care avea cartierul General la Șendreni, la 12 km de Galați, s-a pus în mișcare spre Galați, cu intenția de a trece Prutul.

„În Galați se afla Comandametul Diviziei a 10-a din Armata Rusă, care încerca să deschidă calea Diviziei a 9-a Ruse, pregătind și un plan de incendiere a orașului. Acel plan a fost găsit în casa din Galați în care locuia comandanul Diviziei a 9-a”, spune directorul Muzeului de Istorie Galați, prof Cristian Căldăraru.

 Galațiul era înconjurat de trupele rusești

Serviciul de Informații a Armatei a transmis datele despre situația alarmantă din jurul Galațiului comandorului Constantin Niculescu Niță, comandantul trupelor române din Sectorului Galați. Comandorul Niculescu a primit ordin să oprească trupele ruse la intrarea în oraș. De asemenea, colonelul Bădescu, comandantul Diviziei a 8-a care se afla la Fântânele, în nord-vestul Galațiului, a primit ordinul de a bloca coloanele de militari ruși care se aflau în zona Siretului și a bălților bălților Cătușa și Calica.

În Galați, au fost luate primele măsuri pentru apărarea orașului. Regimentul 21 Infanterie a trimis două companii pe dealul Țiglinei, iar patru companii de infanterie și mitraliere din Batalionul 2, Regimentul  6 Infanterie „Mihai Viteazul”, au fost poziționate în localități din jurul orașului, pentru a intra în luptă din zonele Vânători, Fântânele, Filești și Smârdan.

Erau pregătiri de luptă și pe Dunăre și Siret. Patru vedete militare ae Marinei Militare și o șalupă dotată cu tunuri și mitraliere au fost pregătite pentru a apăra Galațiul de pe Dunăre. Câteva tunuri demontate de pe Crucișătorul Elisabeta au fost amplasate în zona Țiglina.

În Galați, Compania de Pompieri a primit ordin să bareze drumul de la capătul străzii Tecuci până la intrarea în oraș. Regimentul 64 Infanterie a intrat și el în luptă cu două companii poziționate de dealul Țiglinei.

După aceste poziționări s-a constatat că pe Dunăre, la sud de Galați, la Giurgiulești și Reni, rușii pregătiseră mai multe forțe, o vedetă torpiloare, o baterie de artilerie, 6 mitraliere și un detașament de cavalerie. În aceste condiții, Galațiul era încercuit de la est la vest și de la nord la sud de trupe care la acel moment erau de fapt trupe bolșevice, petru că acționau la comanda lui Lenin și a regimului bolșevic de la Moscova.

Militarii români au apărat Galațiul respingându-i pe ruși la Siret printr-un atac la baionetă

Luptele au fost crâncene, pentru că militarii români au fost nevoiți să treacă la lupta corp la corp. „Românii erau pe punctul de a fi înfrânți și au declanșat atacul la baionetă, ca la Mărășești, Mărăști și Oituz. S-au avântat în luptă, la baionetă, iar prin curajul lor i-au luat prin surprindere pe ruși. Artileria românească a reușit să distrugă bateriile de artilerie și cuiburile de mitralieră ale trupelor bolșevice de pe sectorul Țiglina – Mălina – Siret.

A doua zi, au intrat în luptă și 3 avioane militare românești, care au bombardat absolut toate pozițiile inamicului din zona Gării Barboși din zona dealului Țiglinei și a Bălții Mălina.

În seara acelei zile, comandantul rușilor a cerut ca Armata Rusă să predea armele. O parte din unitățile militare rusești au trecut podul feroviar peste Siret și s-au predat germanilor, care erau poziționați dincolo de Siret. Numai că nemții i-au dezarmat și i-au trimis înapoi, pentru a pleca către Prut.

Toți cei aproape 12.000 de militari ruși, mai puțin cei care au fost răniți sau uciși în lupte, au plecat sub baionetă pe drumul Reniului, peste Prut. Așa s-a încheiat prima și cea mai importantă bătălie a Galațiului”, spune profesorul Cristian Căldăraru despre episodul rămas istorie ca „Bătălia de la Galați”.

Prima bătălie în care Armata Română a obținut victoria prin conlucrarea a patru arme, inclusiv, Aviația și Marina Miliară

Potrivit directorului Muzeului de Istorie Galați, este singura bătălie de amploare care s-a dat în România în 1918, până la 1 Decembrie 1918, când s-a înfăptuit Marea Unire. În aceleași zile au mai avut loc confruntări armate în Moldova, la Pașcani și Fălticeni, numai că acolo rușii au fost, fie dezarmați, fie învinși în luptele care au durat câteva ore. A fost pentru prima oară în istoria Armatei Române, când patru arme, Aviația, Infanteria, Artileria și Marina Militară au conlucrat pentru a se concentra asupra inamicului.

Președintele CJ,Costel Fotea: „O mână de oameni au demonstrat ce înseamnă curaj și demnitate”  

În luptele care s-au dat la Galați în ianuarie 1918 și-au pierdut viețile 12 gălățeni. În memoria celor care au fost răniți sau uciși în acele lupte, în 1923 Primăria Galați a construit Monumentul „Apărătorii Oraşului Galaţi, 7/20 – 9/22 Ianuarie 1918”. În 1962, acel monument a fost demolat. Deși după 1990 istoricii au făcut mai multe demersuri pentru refacerea monumentului, cei care au condus Galațiul nu au fost deloc interesați de punerea în valoare a acestei pagini din istoria orașului.

Cel care a dat importanță acestor demersuri este președintele CJ Galați, Costel Fotea, care în discursul său a și explicat importanța acestui episod din istoria orașului. „Acum 100 de ani, aici, la Galați, a fost scrisă o pagină de istorie. Acum 100 de ani, o mână de oameni curajoși, o mână de oameni care și-au dorit să nu lase ca Galațiul să fie distrus, au demonstrat ce înseamnă curaj și demnitate, ce înseamnă iubirea de țară și de neam, iar noi la rândul nostru trebuie să demonstrăm și să le arătăm copiilor noștri ce înseamnă iubirea de țară”, a spus Costel Fotea.

După dezvelirea monumentului, au avut loc demonstraţii de reconstituire istorico-militară, prezentarea echipamentului, drapelului şi armamentului de epocă, mânuiri de armă şi ceremonia de depunere a Jurământului Militar conform Regulamentelor din anul 1918, realizate de Asociaţia „Tradiţia Militară” București, Asociaţia Culturală „Tomis” Constanța şi Asociaţia „Deutsches Freikorps” București. A fost prezentată și o scurtă simulare a unei bătălii ca aceea din ianuarie 1918.

Foto: Vasile Caburgan

« 1 de 2 »
Don't be selfish, share it on...Share on Facebook
Facebook
Share on Google+
Google+
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
Pin on Pinterest
Pinterest

Postați un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*