Corneliu Botez, născut la 2 iunie 1870, poate fi numit, fără tăgadă, iniţiatorul campaniei de omagiere a celui supranumit poetul naţional, Mihai Eminescu. S-a născut la Galaţi, urmând cursurile gimnaziale în oraşul natal şi alegând ca cele universitare să şi le urmeze la Bucureşti, la Institutul de Ştiinţe Juridice.
În perioada de studenţie, şi-a concentrat atenţia asupra redactării primului studiu dedicat lui Mihai Eminescu, publicat în revista România literară din 1889. Pasiunea şi admiraţia sa au prins forme mai concrete în anul 1909, când Corneliu Botez, atunci cu funcţia de magistrat, a înfiinţat la Galaţi primul comitet ce avea în componenţa sa personalităţi deosebite, ţelul acestui comitet fiind acela de edita unui album omagial, realizarea unei medalii comemorative pentru strângerea unor fonduri, care aveau să fie necesare ridicării unei statui lui Eminescu în oraşul Galaţi, şi bineînţeles, organizarea unui festival artistic şi cultural. După acest eveniment, în acelaşi an, 1909, s-a editat primul album eminescian, ce a purtat numele de Omagiu lui Mihai Eminescu, prilejul editării acestui album fiind comemorarea a 20 de ani de la moartea poetului. Acţiunea nu putea fi încheiată decât după ce s-a bătut şi o medalie comemorativă.
Iniţiative lăudabile devenite realitate
Doi ani mai târziu, a avut loc şi dezvelirea statuii lui Eminescu, situată în Parcul Municipal, la eveniment fiind prezente personalităţi marcante din sfera literaturii, moment în care s-a redactat şi Actul comemorativ la dezvelirea monumentului lui Mihai Eminescu la Galaţi. Pe acest act s-au semnat nume cu rezonanţă în sfera culturală, precum Ion Minulescu, Mihail Sadoveanu, Duiliu Zamfirescu, Corneliu Moldovan, Emil Gârleanu, sculptorul Frederic Storck , actriţa care a dat numele teatrului din Brăila, Maria Filotti, dar marele istoric Nicolae Iorga.
Adiacent carierei sale de magistrat, Corneliu V. Botez a ales să fie şi redactor al Cronicei săptămânale a ziarului gălăţean Poşta, mergând până intr-acolo încât a şi editat un volum de poezii în anul 1893.
De-a lungul întregii sale cariere a deţinut numeroase funcţii cu greutate, enumerându-le aici pe cele de preşedinte al Secţiei Juridice a Institutului Social Român şi de preşedinte al Tribunalului Galaţi, dar nu e de ignorat, însă, nici chemarea sa umanitară. Astfel că, împreună cu senatorul Grigore Malaxa şi avocatul Grigore Trancu-Iaşi, a condus, în timpul Primului Război Mondial, spitalele militare din Galaţi, înfiinţând o bibliotecă cu peste 2000 de volume destinate răniţilor. Strădania celor trei nu a fost în van, numele lor fiind astăzi pe buzele celor ce îşi amintesc de ei.
Din tânărul care visa acele demersuri de a face comemorarea poetului naţional realizabilă s-a transformat într-un magistrat ce a aderat ulterior la partidul liberal, dar care în niciunul din mediile în care a trăit nu a judecat după prejudecăţile sociale, şi mai mult decât atât, nici nu şi le-a însuşit.
Aşadar, Corneliu Botez este gălăţeanul care a dat startul comemorării lui Mihai Eminescu, a apărat oameni şi principii, şi le-a venit în ajutor celor ce şi-au riscat viaţa în clipele de restrişte ale războiului.
