A crescut cu 5% numărul navelor care au acostat în porturile de la Dunăre și odată cu asta și veniturile AFDJ

Bilanțul activității din 2017 a Administrației Fluviale a Dunării de Jos (AFDJ) Galați indică o creștere a numărului de nave care au transportat mărfuri pe Dunărea Maritimă, din totalul volumului de mărfuri, de 4,3 milioane tone, cea mai mare pondere fiind aceea a exporturilor, de 3,6 milioane tone.

„Anul trecut a fost un an bun în comparație cu 2016, atât la numărul de nave care au intrat și au ieșit pe Canalul Sulina, cât și în privința tonajului transportat. În 2016, au tranzitat Canalul Sulina un număr de 1.771 de nave, iar în 2017 canalul a fost tranzitat de 1.863 de nave. Procentual, a fost o creștere de 5,2%.

Ca tone de marfă transportată, în 2016 au fost 3.763.900 de tone, transportate pe Canalul Sulina, intrate și ieșite din țară, iar în anul 2017 au 4.306.387 tone, cu 14,43% mai mult decât în 2016. Din totalul mărfurilor transportate în 2017, au fost 701.330 de tone de mărfuri din import, mărfuri care au fost descărcate în porturile românești, Tulcea, Galați și Brăila, dar și în porturile ucraineene, Reni și Ismail sau în  Portul Giurgiulești, din Republica Moldova. Restul de 3.605.655 tone au fost marfă care a plecat. De la noi, cel mai mult se transportă cereale și laminate de la combinatul ArcelorMittal”, ne-a declarat directorul general al AFDJ, Dorian Dumitru.

Veniturile AFDJ vin din taxele de Canal, pilotaj și lucrările efectuate cu navele proprii

Cu cât numărul de nave care tranzitează Canalul Sulina este mai mare cresc și veniturile AFDJ, în structura cărora ponderea cea mai mare este deținută de încasarea taxelor de Canal și pilotarea navelor.

„Veniturile înseamnă în jur de 46-47 de milioane de lei. Acestea vin din taxa de tranzitare a Canalului Sulina. De la Marea Neagră până la Mila Maritimă 34, unde se bifurcă Brațul Tulcea în Canalul Sulina și Brațul Sfântu Gheorghe, toate navele maritime plătesc o taxă. Dacă nu au mărfuri plătesc 0,83 dolari pe ”tonă registru net Canal Sulina”, iar dacă sunt încătcate plătesc 1,51 de dolarie pe tonă. Piotajul ne mai aduce venituri, între 12 și 14 milioane de lei pe an. În structura veniturilor, taxele sunt pe primul loc, iar pilotajul pe locul 2. Ar mai fi și veniturile obținute cu navele proprii.

Spre exemplu, am efectuat dragaje în Portul Constanța cu draga Dunărea Maritimă, la solicitarea administrației portului. A fost dragată o cantitate de aproape 110.000 de metri cubi de aluviuni, ceea ce a adus la veniturile AFDJ aproximativ 410.000 de euro”, a mai precizat directorul AFDJ.

În 2017, a fost dragată o cantitate de 1,1 milioane de metri cubi de aluviuni

O parte din veniturile AFDJ au fost cheltuite pentru principala activitate a regiei naționale, asigurarea condiților de navigație pe Dunăre, dar o parte consistentă din venituri este investită în construirea unor noi nave speciale care vor intra în flota AFDJ.

La capitolul asigurarea condițiilor de navigație, principala activitate este dragajul, pentru asigurarea adâncimilor de navigație. În 2017, au fost dragată o cantitate de aproximativ 1,1 milioane de metri cubi de aluviuni.

OLYMPUS DIGITAL CAMERA

Pe sectorul maritim al Dunării, de la Sulina la Brăila, a fost asigurată pe șenalul navigabil o adâncime de minimum 25 de picioare, mai mult decât adâncimea minimă de navigație impusă de Comisia Europeană a Dunării, de 24 de picioare, adică 7,2 metri. Pe Dunărea Fluvială au fost dragată o cantitate de 450.000 de metri cubi.

„Pe sectorul maritim al Dunării, am reușit să asigurăm această adâncime, de 25 de poicioare, datorită intervențiilor pe care le-am întreprins cu draga Dunărea Maritimă. Am dragat un volum de 670.000 de metri cubi, cuantificat în bani, la tariful de 4 metri cubi ridicare hidrografică sunt 2.667.000 de euro.

Pe cele trei sectoare de pe Dunărea fluvială, în 2017 am dragat un volum de 452.000 de metri cubi, asta însemnând un efort financiar în jur de 6.350.000 de lei. În 2018, ne propunem să realizăm 500.000 de metri cubi. Vom începe dragajul din timp, și vrem să acționăm în punctele critice, Turcescu – Caragheorghe și Cochirleni”, a adăugat Dorian Dumitru.

 

 

 

Don't be selfish, share it on...Share on Facebook
Facebook
Share on Google+
Google+
Tweet about this on Twitter
Twitter
Share on LinkedIn
Linkedin
Pin on Pinterest
Pinterest

Postați un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*