Zi decisivă la Arbitrajul de la Londra. România ar putea plăti 327 milioane euro pentru blocarea proiectului Aeroportului Galați-Brăila

11 august 2017. Este o zi decisivă pentru statul român, pentru că astăzi este programată depunerea ultimelor apărări scrise ale părților în procesul arbitral de la Curtea Internațională de Arbitraj de la Londra, în care firma Fin.CO.GE.RO S.p.A., din Italia, cere ca statul român, prin Ministerul Finanțelor, să plătească despăgubiri de 327 de milioane de euro pentru blocarea proiectului Aeroportului Galați-Brăila, de la Vădeni, dar și pentru că autoritățile din Brăila și Constanța, nu și-au respectat obligațiile asumate prin contractele de concesionare a unor terenuri.

La Curtea Internațională de Arbitraj de la Londra, un litigiu extrem de costisitor pentru statul român

Pe data de 11 martie 2015, la Ministerul Finanțelor a fost primită o notificare de arbitraj din partea societății Fin.CO.GE.RO S.p.A. din Italia împotriva României, prin care se cere ca statul român să plătească firmei italiene „despăgubiri în valoare de 327 milioane euro, pe lângă un prejudiciu lăsat la latitudinea arbitrilor pentru a fi stabilit (aferent investiţiilor legate de acordul pentru realizarea aeroportului), precum și daune morale necuantificate”.

Potrivit Biroului de Comunicare al Ministerului Finanțelor, acțiunea Fin.CO.GE.RO se bazează pe Acordul încheiat de Guvernului României cu Guvernului Republicii Italia cu privire la promovarea și garantarea reciprocă a investițiilor, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 319/1991.

„În baza acestui acord, Fin.CO.GE.RO a optat pentru soluționarea litigiului de către un tribunal arbitral ad-hoc constituit în conformitate cu Regulamentul de arbitraj al Comisiei Naţiunilor Unite pentru Drept Comercial Internaţional. Locul ales al arbitrajului a fost Londra, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord, adică la Curtea Internațională de Arbitraj de la Londra”, se spune în răspunsul Ministerului Finanțelor.

Litigiul a fost iscat de nerespectarea obligațiilor asumate prin contractele de concesiune și acordul pentru aeroport

S-a ajuns la acest litigiu după ce Primăria Brăila și Primăria Constanța nu și-au pus în practică obligațiile pe care și le-au asumat prin contractele de concesiune încheiate cu Fin.CO.GE.RO S.p.A., dar și pentru că autoritățile din Galați și Brăila, care încheiaseră acordul prin care susțineau proiectul firmei cu Fin.CO.GE.RO de construire a Aeroportului Galați-Brăila, ulterior au blocat proiectul aeroportului.

„Acest diferend își are izvorul în trei contracte de concesiune încheiate de firma italiană, două cu municipalitatea din Constanța și unul cu Primăria Brăila, precum și un acord de program pentru realizarea unui aeroport internațional și pentru dezvoltarea infrastructurală, industrială, comercială și în materie de locuințe între municipalitățile din Brăila și Galați și Fin.CO.GE.RO S.p.a”, se spune în răspunsul primit de la Ministerul Finanțelor.

Acuzația Fin.CO.GE.RO: autoritățile din Galați și Brăila au refuzat îndeplinirea obligațiilor asumate prin acordul de construire a aeroportului!

Concret, reprezentanții firmei din Italia acuză că „autoritățile locale din Constanța și Brăila nu și-au îndeplinit obligațiile ce decurg din contractele de concesiune, fapt ce a determinat imposibilitatea Fin.CO.GE.RO de a duce la bun sfârșit proiectele de construcții sau au generat întârzieri ce au prejudiciat societatea italiană”.

Potrivit Ministerului Finanțelor, altă acuzație cu subiect și predicat vizează „autoritățile locale din Galați și Brăila, care au refuzat, în mod nejustificat, îndeplinirea obligațiilor asumate prin acordul cu privire la construirea aeroportului și a infrastructurii aferente după ce societatea a realizat demersuri și a suportat cheltuieli pentru realizarea proiectului aeroportului”.

Acord Galați-Brăila pentru construirea aeroportului

Probabil că mulți gălățeni își amintesc că în urmă cu 10-15 ani se vorbea insistent despre construirea unui aeroport la Vădeni, în județul Brăila, dar pe terenul de 1.000 ha aflat în proprietatea municipiului Galați. Era vorba de un aeroport care să deservească Galațiul și Brăila, pentru curse de pasageri și cargo.

Inițiativa Fin.CO.GE.RO a apărut în 2003, pe fondul unei tendințe de creștere a legăturilor între mediile de afaceri din zona Galați-Brăila și cele din Regiunea Siracuza, din Italia. Oamenii de afaceri din Regiunea Siracuza deschiseseră o colaborare între Camera de Comerţ și Industrie din Galaţi şi aceea din Siracuza. Au fost vizite reciproce și așa s-a ajuns și la proiecte.

În 2003, la inițiativa firmei Fin.CO.GE.RO primarii din Galați și Brăila, respectiv Dumitru Nicolae și Anton Lungu, președintele CJ Galați, Dan Lilion Gogoncea și cel al CJ Brăila, Aurel Simionescu, au încheiat un acord pentru construirea unui aeroport cargo și pentru curse de pasageri în zona comunei Vădeni, între cele două orașe.

Aeroportul urma să fie construit pe terenul Galațiului, respectiv pe o suprafață de teren din cele 1.000 ha de pe teritoriul județului Brăila, care prin HG 512/2002 fuseseră transferate de guvernul Năstase în proprietatea Municipiului Galați. Transferul celor 1.000 ha avea ca obiectiv construirea unei zone metropolitane care să unească Galațiul și Brăila, aflate la distanță de 14 km unul de celălalt. Proiectul aeroportului era binevenit, pentru că zona Galați-Brăila, cu aproximativ 600.000 de locuitori, este a doua aglomerare urbană a țării.

Planuri ambițioase

Proiectul în zona metropolitană era mai vast, viza investiții în aeroport, într-o zonă rezidențială, într-un port turistic și un centru comercial, care pe viitor ar fi însemnat investiţii de miliarde de euro, din care 80% fonduri nerambursabile, 10% un credit prin BERD fără dobândă și 10% finanţare privată. În baza acordului dintre primăriile din Galați și Brăila, respectiv CJ Galați și CJ Brăila, Fin.CO.GE.RO S.p.A. a elaborat proiectul tehnic al aeroportului, studiul de fezabilitate, studiul căilor aeriene, etc.

Dar a apărut Bunea Stancu și… „arrivederci!”

În 2004, a devenit președinte al CJ Brăila Gheorghe Bunea Stancu, președintele PSD Brăila, care inițial a fost de acord cu proiectul aeroportului de la Vădeni, însă în timp a început să își schimbe părerea. Bunea Stancu a început să vorbească de varianta ca fostul aeroport militar de la Ianca, la 50 km sud de Brăila, să fie transformat în aeroport cargo.

Evident că nu era același lucru, pentru că aeroportul de la Vădeni era și cargo, dar și pentru curse de pasageri din zona Galați-Brăila, pe când cel de la Ianca era doar cargo și eventual, pentru chartere.

Practic, Bunea Stancu a blocat proiectul aeroportului, pentru care fusese găsită și finanțarea. Fostul primar al Brăilei, Constantin Cibu și consilieri și directori din primărie au fost împreună cu reprezentanții Fin.CO.GE.RO la Milano, unde au discutat cu un fond de investiţii dispus să investească 300 de milioane de dolari în aeroport.

Italienii îl acuză pe Bunea Stancu de blocarea proiectului. Într-un interviu acordat în 2012 cotidianului „Obiectiv” din Brăila, reprezentantul Fin.CO.GE.RO, Romeo Nunzio declara: „societatea noastră a făcut proiectul, a făcut studiul. Studiul de fezabilitate, studiul căilor aeriene, absolut tot. După care a venit Stancu. Şi… arrivederci!”.

 La Brăila, din 2006, italienii plătesc concesiunea pentru un proiect blocat

 Nu a fost singura „talpă” pe care autoritățile din Brăila au pus-o investițiilor firmei din Italia și pentru care acum Fin.CO.GE.RO cere statului român plata despăgubirilor.

 O confirmă Ministerul Finanțelor: „În cazul contractului de concesiune semnat de autorităţile locale din Brăila, acesta avea ca obiect o suprafaţă de aproximativ 8.600 mp. situaţi pe malul Dunării, pe care urma să se construiască un hotel, spaţii comerciale şi apartamente”, se spune în răspunsul Biroului de Comunicare al ministerului.

În 2006, Fin.CO.GE.RO obținuse de la Primăria Brăila concesionarea celor 8.600 mp pe malul Dunării, în preajma Palatului Portului Brăila, pentru construirea unui ansamblu rezidențial, compus dintr-o clădire cu 25 de etaje, cu sute de apartamente, a unui hotel, locuri de parcare, o zonă de promenadă, un restaurant italian, o cofetărie cu specific sicilian, un debarcader pentru nave de croazieră, fântâni arteziene, etc.

Din 2006, Fin.CO.GE.RO a plătit aproximativ 50.000 de lei anual pentru concesionarea terenului, dar nu a primit undă verde pentru ridicarea construcțiilor, cu toate că primarul Aurel Simionescu nu avea nimic împotriva proiectului. Lucrurile se încâlceau la tot la CJ Brăila, mai precis la un subaltern al lui Gheorghe Bunea Stancu, arhitectul șef al CJ Brăila, Costel Drăgan, care era și șeful Comisiei Tehnice și pe care reprezentanții firmei italiene îl acuză că cerea tot felul de studii de trafic, de capacități de parcare, oferind la fiecare întâlnire răspunsuri ambigui.

La Constanța, Primăria nu a realizat obligațiile cu privire la urbanizarea zonei unui proiect rezidențial

Italienii de la Fin.CO.GE.RO au demarat investiții la Constanța în iunie 2000, când primarul de atunci, Gheorghe Mihăieşi, a semnat un contract de concesiune a unui teren de peste 50.000 de metri pătraţi cu firma italiană pentru construirea a patru turnuri de 13 etaje, 126 de vile şi un parc în cartierul Faleză Nord. În contractul încheiat se stipuleaza că Primăria are obligaţia să realizeze pe cheltuiala sa toate lucrările de urbanizare necesare, respectiv străzi, canalizare, parcări, spaţii verzi, parcuri, pieţe.

În anul 2001, după ce a devenit primar, Radu Mazăre a contestat acest contract, dar în 2004 Tribunalul Constanţa a hotărât că Primăria trebuie să facă lucrările de sistematizare şi utilităţi edilitare, iar în cazul în care nu se întâmplă acest lucru firma italiană poate efectua lucrările respective pe cheltuiala Primăriei Constanţa.

O decizie arbitrală care ar putea costa România sute de milioane de euro

Dosarul de la Curtea Internațională de Arbitraj a ajuns la final. După ce astăzi vor fi depuse la dosar ultimele apărări scrise ale părților, arbitrii se vor pronunța.

Partea română poate să spere că nu vor fi acordate despăgubirile de 327 de milioane de euro din moment ce la mijloc este vorba de studii și proiecte, investiții nefinalizate, care au costat milioane de euro, dar nu peste 300 de milioane.

Dar la fel de bine se poate ca arbitrii să dispună plata unor daune de peste 327 de milioane de lei, deoarece, potrivit Ministerului Finanțelor, Fin.CO.GE.RO cere și „un prejudiciu lăsat la latitudinea arbitrilor pentru a fi stabilit (aferent investiţiilor legate de acordul pentru realizarea aeroportului)”.

Don't be selfish, share it on...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on Pinterest

Postați un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*