Falimentul Apaterm accelerează schimbările (1). Noul sistem de termoficare costă 125 milioane euro!

Galațiul ar urma să fie împărțit în trei zone, fiecare dintre aceastea având propria centrală termică în cogenerare

Faptul că joi Tribunalul Galați a pronunțat sentința prin care a fost declarat falimentul Apaterm, accelerează încercarea Primăriei de a găsi o nouă variantă eficientă pentru încălzirea celor 60.800 de apartamente racordate la sistemul centralizat.

„Falimentul Apaterm era iminent, tocmai de aceea am căutat din timp soluții pentru ca abonații la sistemul centralizat de termoficare să aibă căldură până la finalul acestui sezon rece, pe termen scurt, și vom continua demersurile pentru a identifica cele mai bune soluții pe termen mediu și lung. Concret, vom analiza în următoarele zile soluția cea mai bună pentru a continua distribuția de energie termică către populație. Activarea Calorgal este una dintre ipotezele de lucru”, a declarat primarul Marius Stan.

Sistemul de încălzire centralizată de la Galați este falimentar și din cauză că este depășit din punct de vedere tehnic. Pierderile de 42,7% din energia termică produsă de Electrocentrale, pierderi cifrate la 11 milioane de euro anual și acoperite prin includerea în prețurile plătite de gălățeni, se datorează degradării rețelelor de transport a agentului termic pe veriga CET – puncte termice – blocuri. În mandatele fostului primar, Dumitru Nicolae, s-a investit în modernizarea punctelor termice, dar s-a investit mai puțin în înlocuirea rețelelor de distribuție pentru încălzire și apă caldă menajeră, dintre punctele termice și blocuri. Este o rețea de sute de kilometri de conducte a căror uzură este de 59,8 %. Probabil că nu puteau fi alocate fonduri și pentru modernizări de puncte termice și pentru înlocuiri de rețele. N-avem de unde.

Celebrul „Dorel”, mare șef la Apaterm

Și atunci când s-a mai făcut câte ceva în privința înlocuirii conductelor, s-a mai lucrat și alandala. Spre exemplu, în urmă cu câțiva ani a fost înlocuită o conductă de termoficare către blocurile din zona Continental, s-au cheltuit vreo 1,7 miliarde de lei vechi, pentru ca la final să se constate că investiția Apaterm era inoportună, din cauză că în acea zonă mai era un singur apartament racordat la sistemul de încălzire centralizată.

O nouă „Strategie de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi”

Oricum, s-a ajuns la momentul la care este necesară o schimbare totală a sistemului, atât din punct de vedere tehnologic, câr și din punct de vedere al structurării sale. În acest context, Primăria Galați a încheiat cu ATH Energ SRL București contractul nr 95.692/17.09.2014 pentru realizarea „Strategiei de alimentare cu energie termică a municipiului Galaţi” și a „Studiului de soluţie optimă de alimentare cu energie termică a Municipiului Galaţi”.

După ce în numărul trecut al ziarului ne-am referit la pierderile economice generate de degradarea rețelelor, vom acorda atenție și soluțiilor tehnice recomandate de specialiștii din București. În altă odine de idei, dacă Primăria Galați ar fi consultat specialiștii de la Catedra „Sisteme Termice şi Ingineria Mediului”, de la Facultatea de Inginerie din cadrul Universității „Dunărea de Jos” cu siguranță că ar obținut un studiu de caz și soluții tehnice mai precise. Dar a intervenit probabil acea eternă tentație a provincialului cu vocație de a-și cumpăra ceva de la București.

Schimbarea conceptului tehnic

Aşa cum este conturat sistemul de termoficare în studiul ATH Energ SRL, trebuie schimbat conceptul tehnic din perioada anilor ’60-’70, adică trebuie să se renunţe la producerea centralizată a energiei termice, la Electrocentrale, producţia de agent termic primar trebuind să fie în mai multe centrale, mai apropiate de cartierele oraşului. O condiţie obligatorie este ca producţia să fie corelată cu necesarul de energie pe fiecare cartier şi punct termic în parte.

Construirea noului sistem se bazează în mare măsură pe finalizarea modernizării punctelor termice. Trebuie, de asemenea, înlocuite reţelele de la punctele termice la blocuri, prin aceasta estimând-se o reducere a pierderilor din reţele cu cel puţin 17% şi, implicit, o reducere a necesarului de agent termic.

Altă reducere a necesarului de energie termică va fi obţinută prin faptul că, prin sistemul cu mai multe centrale, magistralele către punctele termice vor avea diametre mai mici. În prezent, agentul termic este pompat de la Electrocentrale prin magistrale cu diametre de la 700 la 1.200 mm. În cazul sistemului cu mai multe centrale de cartier, vor fi magistrale cu trasee mai scurte şi cu diametre de la 400 la 600 mm, care necesită mai puţină energie electrică pentru pomparea agentului termic.