Se întâmplă lucruri ciudate la fostul Hotel „Turist” și nimeni nu știe să explice cu subiect și predicat ce se întâmplă și de ce se întâmplă.
Deși fostul hotel, devenit în urmă cu 2-3 ani Coșbuc Business Center, nu și-a schimbat proprietarul, italianul Mario Aloi, au apărut restricții la intrarea în centrul de afaceri în care sunt birourile unor firme de consultanță sau administrare judiciară și în consecință nu ar trebui să fie probleme cu accesul gălățenilor la birourile unor firme la ale căror servicii vor să apeleze. Un centru de afaceri are statut open-space.
Bine, nu sunt probleme pentru cei care vor să meargă la studioul de la etajul zece al ProFm – Lider Fm, fostul Radio Galați, pentru că se presupune că majoritatea celor care merg la radio sunt jurnaliști sau au legătură cu presa și autorii restricțiilor nu vor să se pună rău cu presa.
Pentru reprezentanții firmelor de la centrul de afaceri au apărut probleme în urmă cu câteva zile, când dispozitivul de pază de la Monitor Security SRL, firma lui Nicolae Mărăndici, care asigura de 5 ani paza și securitatea la „Turist” a fost înlocuită cu o echipă de la WBC.
Agenții de la WBC au primit indicații clare, să nu mai permită accesul în clădire decât în anumite condiții.
Zilele trecute, angajații firmelor care dețin birouri la Coșbuc Business Center s-au trezit luați la întrebări de agenții WBC: în ce scop intră în clădire? Cum răspunsul majoritar a fost că firmele au contracte cu firma care administrează centrul de afaceri, li s-a spus că nu li se permite accesul în clădire dacă nu prezintă o copie a contractului de închiriere.
Umblă și zvonul că unii dintre administratorii de firme au fost amenințați că nu li se va mai permite accesul dacă nu își vor prelungi contractele.
Toate astea se întâmplă în condițiile în care, repetăm, Coșbuc Business Center nu și-a schimbat proprietarul. Am încercat să aflăm chiar de la Mario Aloi ce se întâmplă, dar proprietarul „Turistului” nu este de găsit. Potrivit unora dinte apropiații săi, se pare că este plecat din țară.
Hotelul „Turist” miza unui război mai vechi între… un turc și un italian!
Situația de acum este de fapt o prelungire a unor conflicte mai vechi legate de soarta „Turistului”. Cu ani în urmă. firma All Seasons SRL Galați, fostă Sofin, a împrumutat 2 milioane euro de la Anglo Romanian Bank, dar n-a returnat banii și a fost executată silit de bancă. La licitație, hotelul a fost cumpărat de o firmă din Brăila, care la rândul ei i l-a vândut lui Mario Aloi. Cei de la All Seasons SRL, printre care se află și Erdogan Gursun Ali, susțin, că terenul de sub hotel le-ar aparține în continuare și l-au dat în judecată pe italian, cerând – se pare – daune pentru că nu și-au putut utiliza… terenul de sub hotel.
Pentru că în acest caz au fost zeci de procese, chiar și un dosar penal soldat cu o condamnare la pedeapsă cu închisoarea, vom reveni cu detalii. Deocamdată trebuie să precizăm că s-a ajuns la o sentință prin care italianul a fost obligat să plătească daune și pe cale de consecință s-a ajuns la executare silită.
Procesul la Vaslui, evaluarea la Târgu Ocna
Știți la ce instanță a fost tranșată situația „Turistului”? La Judecătoria Vaslui! Procesele strămutate de la Galați la Vaslui sunt de o mare raritate. Iar la baza sentinței a stat evaluarea unui expert din Târgu Ocna, Costică Bordeianu, care a evaluat „Turistul” la 1,3 milioane de euro, deși alte expertize au evaluat hotelul la 4,9 milioane euro.
Să judecăm și astfel. Clădirea de care vorbim, „Hotel S+P+10 – fundație din beton, pereți din caramidă, format din 454 încăperi”, are cam 150 de camere de hotel, pe care le putem considera gasoniere. E adevărat că nu au spațiu pentru bucătărie, însă dată fiind și poziția, vizavi de Palatul de Justiție, se pretează la statutul de birouri ale unor cabinete de avocatură, și ca și garsonierele de la A-uri ar putea fi vândute la 15.000, ceea ce ar însemna să spunem 2,25 milioane de euro. Spațiile de la parter, zona fostului bar, restaurantul, terasa, ar mai aduce cel puțin 1,5-2 milioane de euro. Dar ar mai fi și studioul de la etajul 10, care dacă ar trebui să devină afacere ar putea fi transformat în restaurant, și dată fiind suprafața foarte generoasă ar mai aduce câteva sute de mii de euro.
Deci pe piața imobiliară din Galați am putea vorbi cel puțin 4 milioane de euro. În urmă cu zece ani se punea problema ca Primăria Galați să cumpere „Turistul” cu 3 milioane de euro pentru a-l transforma în sediu al primăriei. E evident că la 1,35 milioane de euro în cazul „Turistului” putem vorbi de o subevaluare.
„Lovitură de stat” cu conotații penale
No comment. Dacă este sentință pronunțată de o instanță, italianul trebuie să se supună legii.
Pe ușa Coșbuc Business Center a fost afișată Publicația de vânzare de pe data de 08.06.2017, emisă de executorul judecătoresc Ștefan Tudorie în dosarul 48/TS/2017. Potrivit acesteia, All Seasons SRL, prin intermediul BEJ Ștefan Tudorie, scoate la licitație fostul Hotel „Turist” la prețul de 6.092.640 lei, adică 1.350.000 de euro. Licitația va avea loc pe 7 iulie.
Așa cum prevede procedura, executorul judecătoresc a numit un administrator de sechestru, acesta fiind Eugen Apostol.Până aici e pe lege. Dar administratorul de sechestru are niște atribuțiuni stricte conferite de lege, fiind persoana căreia, în urma admiterii cererii de sechestru judiciar, i se încredinţează paza unui bun mobil sau imobil, ce face obiectul unei acţiuni reale.
Administratorul de sechestru trebuie să se asigure că bunul sechestrat este păstrat în integritatea sa până la data licitației, dar nu se apucă să schimbe administrarea, contractele, mai ales că își exercită job-ul numai până la data licitației, adică 7 iulie, sau câteva săptămâni mai târziu, când ar putea avea loc a 2-a licitație.
Poate încasa bani de la firmele chiriașe, ca să plătească energia și utilitățile, dar cam atât. Nu este administrator pe deplin, ci unul „de sechestru”.
În momentul în care mai multe firme, 20 sau 30, dețin spații de birouri închiriate în centrul de afaceri nu se apucă administratorul de sechestru să le condiționeze reprezentanților acestor firme intrarea în clădire de prezentarea a nu știu ce documente sau de prelungirea ori neprelungirea contractelor sau alte acte administrative. Aceste drepturi le va avea doar cel care la licitația de pe 7 iulie va cumpăra fostul „Turist” și va fi stăpân și administrator.
Obiectul sechestrului, respectiv a licitației, este clădirea, nu contractele de închiriere încheiate între societatea de administrare a Coșbuc Business Center și firme. Imixtiunea fără drept, așadar abuzivă, în derularea contractului comercial încheiat între două societăți poate avea conotații penale.
Voi mai aveti parchete/procurori la Galati?
PLATICA USTUROI SI CEAPA CE ZIC ??
plus Sandu Traian
Dupa cum e scris articolul imi lasa impresia ca e la comanda/platit. Sper sa ma insel insa exista foarte multe inexactitati si aparari pe care le face jurnalistul (de altfel impartial) pentru Aloi Mario.
Dar hai s-o luam cu inceputulsi apoi cu restu:
– Aloi nu a cumparat hotelul de la orice firma ci de la firma lui) Stelmar; pretul a fost unul fictiv, in contul firmei n-a intrat nimic (de altfel, el este in proces cu celalat actionar din firma pentru banii astia dar si pentru cei 2 milioane de euro dati prin bilet la ordin fostei sotii ca urmare a partajului sau – cum sa platesti bani in urma divortului din firma????- dar si pentru 1,8 milioane de euro pentru un onorariu unui avocat ca a reusiti performanta sa se inscrie la masa credala ??!! – oare nu-i spalare de bani?
– acest italiano vero, vazand ca se strange latul, urmand sa piarda procesele cu turcul, ce-a zis el… n-am nevoie ba de un hotel in centrul orasului, cu potential extraordinar (si cum mai lauda hotelul marele jurnatist Ticu) si a dat in folosinta gratuita unei societati pentru a frauda propriul patrimoniu si creditorii sa nu ia nimic. Deci el n-a avut nevoie de hotel ca doar l-a dat gratuit sa-l foloseasca o firma unde el e angaja la fel ca si fosta lui sotie – ha! spalare de bani??!!
– ce-a facut administratorul Apostol? a denuntat contractul de folosinta gratuita ca sa opreasca scurgerea de bani frauduloasa catre Aloi;
– mai mult, multi dintre chiriasi aveau comodat (folosinta gratuita) pentru spatii deci, platea la negru lu Aloi;
– in orice spatiu de birouri nu intra oricine, fiind necesara asigurarea securitatii si sigurantei tuturor chiriasilor (lumea se legitimeaza si intra fara restrictii);
– vestita firma de paza Monitor trebuia sa plateasca o chirie de vreo 7000 lei insa nu a platit nimic, niciodata – d-aia contractul a fost denuntata de Apostol (foloseau vreo 300 mp fara sa achite nimic)
– daca citim partea cu executarea silita din cod, vom vedea ca debitorului i se suspenda de drept posibilitatea de a-si administra bunurile de la data comunicarii incheierii privind incuviintarea executarii silite – deci chiar daca el inca mai e proprietar nu mai poate administra (oricum o facea in frauda creditorilor – a dat in folosinta gratuita un hotel cu 150 de camere !!!);
– cum sa valoreze 4 milioane un hotel care nu are si terenul ??? oricine va cumpara hotelul va trebui sa plateasca chirie pentru folosinta terenului – asta ii scade considerabil valoarea cladirii, nefiind impreuna cu terenul;
– cine da astazi 4 milioane de euro pe un hotel lasat in paragina de Aloi in Galati???? De parca ar fi vreun Hilton sau Radison Blu!!!
– nimeni nu conditioneaza intrarea in hotel, in vreun fel, chiriasii sunt rugati sa aduca o copie a contractului si situatia platilor pentru a se asigura administratorul ca bunul este valorificat la justa valoare. De asemenea sunt rugati chiriasii sa plateasca chiria in contul de executare si nu lui Aloi sau firmei care a luat gratuit hotelul;
– Aloi nu si-a platit niciodata datoriile catre stat – el figureaza cu datorii la anaf de 2 milioane de lei – cum credeti ca administreaza el bunul, cum putem sa luam apararea unui om care nu-si plateste datoriile la stat??!!
Sugerez domnului jurnalist sa mai citeasca si sa nu mai scrie articole la comanda. Nerespectarea unui contract nu poate avea conotatii penale ci doar civile, daca este cazul.
Domnule „Abu Hassan”, nu vrei sa-ti declini identitatea reala, ca sa discutam pe probe si nu pe ceea ce intelegi din barfele orasului?Se pot purta discutiile astea si la Parchet, pote explici acolo cum s-a cumparat un teren in buricu’ targului cu 200.000 euro in perioada de boom imobiliar si s-a obtinut o despagubire de un milion de euro. Poate explici ce spaga s-a dat si la cumpararea ternului si la instantele care au acordat despagubirea.
Din pacate Dl. Mario Aloi, nu a mai rezistat și a plecat in alta lume poate mai liniștita! D-zeu sa-l odihneasca in pace!