Istoria Casei Cuza. În perioada interbelică a fost liceu de fete şi Hotel Royal, „casă de moravuri uşoare”

Casa Cuza,  în care şi-a petrecut copilăria şi o bună parte din viaţă Alexandru Ioan Cuza, primul domnitor al României moderne, a avut parte de o istorie tumultuoasă după moartea domnitorului. Ca și Casa Macri, care a fost până de curând sediul Primăriei Galați, dar în perioada interbelică a fost „Grand Hotel” și Casa Cuza a fost „Hotel Royal”, ambele hoteluri având la acea vreme statutul de „case de moravuri uşoare”.

A fost salvată în 1937-1938 prin contribuția financiară a gălățenilor, care au adunat banii pentru răscumpărarea Casei Cuza în cadrul unei subscripții publice organizate de Asociaţia Casa Cuza Vodă.

Casa familiei Cuza

Clădirea, cu o vechime de peste 190 de ani, a fost cumpărată în anul 1827 de Ioan Cuza, tatăl lui Alexandru Ioan Cuza. Potrivit profesorului Cristian Căldăraru, directorul Muzeului de Istorie Galaţi, aici şi-a petrecut copilăria şi adolescenţa, apoi şi tinereţea, Alexandru Ioan Cuza împreună cu familia sa, tatăl său, Ioan Cuza şi mama sa, Sultana Cuza. El a locuit aici si după 1843 alături de Elena, când deja era căsătorit cu cea care va deveni după 1859 prima doamnă a României, Elena Doamna.

La câţiva paşi de Casa Cuza, se află Biserica Vovidenia, la care veneau să se roage Alexandru Ioan Cuza şi familia sa şi în curtea căreia a fost înmormântată, în 1865, Sultana Cuza, mama domnitorului.

La Biserica „Vovidenia“, deputaţii unionişti de la 1859, împreună cu viitorul domnitor Alexandru Ioan Cuza, pe atunci pârcălab de Covurlui, şi Costache Negri, au depus jurământ că vor fi credincioşi cererilor celor care i-au ales pentru a înfăptui Unirea Principatelor.

În Primul Război, bombardată din… zeppelin

Casa Cuza a a avut parte şi de perioade mai vitrege, în prima parte a secolului 20. După moartea lui Cuza, în 1873, Elena Cuza a dorit să mai menţină casa de la Galaţi în amintirea soţului său, însă, fiind strâmtorată de problemele financiare, a fost obligată să vândă patru proprietăţi pentru a susţine unele acţiuni filantropice. Printre acestea şi casa de la Galaţi, vândută în 1886.

O vreme a fost închiriată, devenind la un moment dat Liceul de Fete “Mihail Kogălniceanu”. Liceul a funcţionat în fosta casă a familiei Cuza până după Primul Război Mondial. În timpul războiului, a fost bombardată, laolaltă cu celelalte clădiri din centrul oraşului.

„Noaptea, din zeppelin erau aruncate bombe în această zonă a oraşului, pentru a lovi instituţiile publice de atunci, din zona Palatului Prefecturii, a Palatului Comisiei Europene a Dunării. Din 1917 până în 1918, sute de case din Galaţi au fost bombardate, fie cu ajutorul zeppelinelor, fie de artileria germană şi bulgară care era staţionată pe malul dobrogean al Dunării”, ne-a declarat profesorul Cristian Căldăraru.

Din 1920, Hotel Royal – “casă de moravuri uşoare”

A urmat însă o perioadă şi mai vitregă, Casa Cuza devenind, ca multe alte case impozante din centrul oraşului, un hotel, care ascundea de fapt o “casă de moravuri uşoare”, în care îşi făceau veacul cei din lumea portului, căpitani de nave, negustori, marinari şi dame de companie.

„În 1920, Casa Cuza a fost vândută unor negustori din Iaşi, care, din păcate, avizi după bani, au transformat-o în Hotel Royal, dar de fapt au transformat-o într-o casă de moravuri uşoare. La parter şi la etaj, casa a fost re-compartimentată şi avea 24 de cămăruţe. Acest imobil a funcţionat ca hotel şi casă de moravuri uşoare până în 1939”, spune directorul Muzeului de Istorie.

Dintotdeauna, Cuza a fost pentru gălăţeni un mit, o legendă şi e firesc să fie aşa pentru că pârcălabul de Covurlui a devenit primul domnitor al României moderne. De aceea, decăderea casei pe care Elena Cuza şi-ar fi dorit-o transformată în muzeu nu era pe placul locuitorilor urbei.

Prima salvare a Casei Cuza, ratată din cauza jurnaliştilor

Au fost mai multe încercări de salvare a Casei Cuza de la statutul de “casă de moravuri uşoare”. În 1922 a fost înfiinţată Asociaţia Casa Cuza Vodă, care îşi propunea să strângă fonduri prin subscripţie publică pentru a răscumpăra casa de la negustorul ieşean şi a o transforma în muzeu.

În 1930 a fost o primă tentativă de răscumpărare a casei. Asociaţia Casa Cuza Vodă a trimis memorii la Ministerul Culturii şi Instrucţiunii Publice şi Direcţia Monumentelor Istorice, pentru ca imobilul să fie înscris în Lista Monumentelor Istorice.

Acţiunea a eşuat din cauza unor relatări din presa locală. „O parte din presa gălăţeană din perioada interbelică a scos în paginile ziarelor de atunci o ipoteză, cum că această casă nu poate fi monument istoric, nu a fost a familiei Cuza, că familia Cuza a locuit în apropiere, pe strada Vadul Cărăbuş şi că nu merită ca această casă, transformată în hotel, să fie trecută pe lista monumentelor istorice.

De fapt a fost doar o interpretare greşită a ziariştilor din perioada interbelică, care, necitind cu atenţie documentele aflate în arhiva Galaţiului, au dat peste un document potrivit căruia în 1855 Alexandru Ioan Cuza a cumpărat o casă, în apropiere de casa părintească. A cumpărat această casă în noiembrie 1855, iar în martie 1856 a revândut-o. Avea nevoie de bani.

Documentul respectiv era scris în chirilică şi este posibil ca jurnaliştii respectivi să nu fi desluşit bine slovele chirilice şi a apărut ipoteza că Alexandru Ioan Cuza a locuit altundeva decât aici, în casa părintească”, spune profesorul Căldăraru.

Iorga a respins înscrierea Casei Cuza în Lista Monumentelor

La depeşa trimisă de Asociaţia Casa Cuza Vodă, de la Direcţia Monumentelor Istorice a venit un răspuns semnat de Nicolae Iorga, în care se spunea că această casă nu poate fi trecută în Lista Monumentelor Istorice pentru că încă nu are 100 de ani de la construirea sa.

La vremea aceea era în vigoare o lege a monumentelor istorice de la 1888, care stipula că orice imobil poate fi trecut în listă dacă are 100 de ani.

Din 1939 a devenit muzeu, după dorinţa Elenei Cuza

Cu mari eforturi, prin constribuţiile băneşti ale gălăţenilor care au dat curs subscripţiei publice, în 1938 s-a reuşit cumpărarea Casei Cuza de către Asociaţia Casa Cuza Vodă. “Din martie până în octombrie 1938, a fost ridicată din nou această clădire, folosindu-se planurile vechi ale casei.

Pe 24 ianuarie 1939, când se sărbătoreau 80 de ani de la Unirea Principatelor, Casa Cuza a fost deschisă ca muzeu, pentru că asta îi era destinaţia încă de pe vremea Doamnei Elena Cuza.” Din 1939 şi până acum Casa Cuza a fost sediul Muzelui din Galaţi. Profesorul Paul Paşa, directorul Şcolii de Băieţi nr 6 din Galaţi a donat muzeului aproximativ 5.000 de obiecte cu valoare istorică, lucrări de artă”, povesteşte directorul Muzeului de Istorie Galaţi.

Până în anii 60-70, Casa Cuza Vodă a găzduit colecţiile de istorie, ştiinţele naturii şi arte plastice, dar după înfiinţarea muzeelor de ştiinţele naturii şi artă modernă, din 1967, a rămas doar muzeu de istorie.

La Casa Cuza, una din legendarele hrube ale oraşului

Casa Cuza se află pe taluzul unuia din cele trei platouri pe care este situat oraşul. Centrul orașului este străbătut de foarte multe hrube, unele construite din raţiuni strategice. La Casa Cuza, se află o hrubă care face legătura casei cu partea de jos a taluzului, cu zona străzii Dogăriei. Muzeul de Istorie Galaţi a obţinut o finanţare de de 2,66 milioane lei, din care  2,4 milioane de lei, finanțare nerembursabilă de la UE, prin POR și 205.598 de lei, finanțare de la CJ Galați, pentru consolidarea şi reamenajarea Casei Cuza. Consolidarea casei ar putea fi un bun prilej şi pentru descoperirea acelei hrube.

„Dacă dă Dumnezeu, cu acest prilej să scoatem la lumină şi acea hrubă care porneşte din partea de jos a taluzului şi merge, în contrapantă, până sus, la Casa Cuza. Din multe surse din perioada interbelică ştim că în spaţiul Casei Cuza există una din hrubele Galaţiul şi scoaterea acesteia la lumină ar putea să însemne o completare a spaţiului expoziţional”, spune directorul Muzeului de Istorie. Acea hrubă ar putea oferi mari surprize arheologilor, pentru că este totuşi o hrubă din spaţiul Casei Cuza, nu una oarecare.

 

 

 

 

 

Don't be selfish, share it on...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on Pinterest

Postați un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*