Dosarul „Mineriadei”: Procurorii au stabilit că Adrian Sârbu a organizat deplasarea la București a muncitorilor din Galați

Dosarul „Mineriadei”: Procurorii au stabilit că Adrian Sârbu a organizat deplasarea la București a muncitorilor din GalațiProcurorii de la Parchetul Militar au finalizat cercetările în Dosarul „Mineriadei” și au trimis în judecată 14 persoane, printre care Ion Iliescu, președinte al CPUN și președinte al României, Petre Roman — fost prim-ministru, Gelu Voican Voiculescu — fost viceprim-ministru, Virgil Măgureanu — fost director al Serviciului Român de Informații, general (rez.) Mugurel Cristian Florescu, adjunct al procurorului general și șef al Direcției Procuraturilor Militare, Adrian Sârbu — șef de cabinet și consilier al prim-ministrului Petre Roman și Miron Cozma, președinte al Ligii Sindicatelor Miniere Libere „Valea Jiului”.

Atacul lui Iliescu, Roman și Măgureanu, împotriva populației: 856 de români bătuți, 748 arestați ilegal, alți 4 uciși

Dosarul Mineriadei are 413 volume, iar rechizitoriul Parchetului Militar are 2.000 de pagini. Au fost audiate 46 de persoane care au calitatea de inculpat sau suspect, 1.388 de persoane vătămate, 146 de succesori ai persoanelor vătămate și 589 de martori, fiind emise circa 2.300 de citații.

Potrivit Parchetului Militar, obiectul anchetei îl constituie „faptele comise începând cu luarea hotărârii de a lansa atacul îndreptat împotriva populației civile până la punerea în libertate a ultimei persoane arestate ilegal”.

Cei 14 din lotul „Mineriada” sunt acuzați de vătămarea fizică și psihică a unui număr de 856 de persoane și reținerea sau arestarea ilegală a unui număr de 748 de persoane. Au fost împușcate mortal 4 persoane.

Adrian Sârbu a facilitat „transportul la București al unor grupuri de muncitori din Galați”

Într-unul dintre capitolele din rechizitoriu se face referire și la participarea unor muncitori din Galați la Mineriada din 13-15 iunie 1990. Procurorii militari au stabilit că inculpatul Sârbu Adrian (fostul patron al ProTV fiind în 1990 șef de cabinet al premierului Petre Roman) „a participat la organizarea atacului asupra populației civile din București, facilitând transportul la București al unor grupuri de muncitori din Galați”.

Mineriada din Bucuresti, septembrie.

Mineriada din Bucuresti, septembrie.

În textul anonimizat al Parchetului Militar se relatează cum Adrian Sârbu,  consilierul primului ministru Petre Roman, s-a ocupat de introducerea în circulație, în seara de 13 iunie 1990 a două garnituri de tren pe relația Galați – București, pentru transportarea muncitorilor de la Combinatul Siderurgic și Șantierul Naval.

„Din judeţul Galaţi, s-au mobilizat, pentru a pleca la Bucureşti, muncitori de pe platforma industrială de la Şantierul Naval Galați, precum şi muncitori de la Combinatul Siderurgic Galaţi.

Pentru deplasarea acestora s-a solicitat Regionalei C.F.R. Galaţi, de către C.P.U.N. Galaţi, cu adresa (…)/13 iunie 1990, să asigure organizarea a două garnituri C.F.R. ce se vor deplasa de urgență la București, menționând faptul că deplasarea se va face la rugămintea Guvernului și expresă a șefului de cabinet al primului ministru, d-nul Adrian Sârbu, având în vedere situația gravă în care se găsește Televiziunea Română, sediul Guvernului și Inspectoratul General al Poliției. Adresa a fost semnată, în calitate de președinte C.P.U.N. Olt, 9, (…)(…).

Cu adresa (…) din 13.06.1990, ora 23:15, Direcția RCR Galați a solicitat să se aprobe introducerea în circulație a 2 trenuri suplimentare de la Galați la București Nord, prin Buzău, remorcat electric, cu plecare din Galați, în jurul orei 24:00, cu oprire în stația Brăila. Adresa a fost semnată de dir. general (…) (…).

A fost pus la dispoziție trenul nr. 76/2 (10 vagoane), care a plecat din gara Galați, în data de 14 iunie 1990, la orele 00:45 și a ajuns la București la orele 04:22”, se spune în rechizitoriul Parchetului Militar.

foto 2Atac împotriva manifestanților din Piața Universității. „Armele”: o mașină burdușită cu trotil și „IMGB face ordine!”

Atacul împotriva populației civile a fost hotărât într-o ședință a CPUN de pe 9 iunie 1990, la care participaseră Iliescu și Roman, când s-a stabilit ce forțe de ordine să participe la operațiune și cum să fie atacați tinerii care ocupau de aproape două luni Piața Universității.

La acea ședință, Adrian Sârbu a cerut să i se pună la dispoziție de către Armată 20 de kilograme de trotil, pentru o organiza o ambuscadă prin detonarea în Piața Universității a unei „mașini capcană”. Această varianță nu a fost pusă în practică, dar nu din cauză că ar fi putut fi răniți mulți tineri, ci pentru că Iliescu și Roman voiau să îi captureze pe manifestanți, nu să îi disperseze.

La atacul din zorii zilei de 13 iunie au intervenit 1.400 de forțe de ordine. Au fost făcute primele arestări, 276 de persoane fiind ridicate și duse la Unitatea Militară de la Măgurele.

După atacul forțelor de ordine au ajuns în centrul Capitalei aproximativ 1.500 de muncitori de la IMGB, conduși chiar de directorul IMGB și scandând „IMGB face ordine!”. În momentul în care un student aflat în Piața Universității a strigat „Jos comunismul!”, muncitorii au devenit violenți și au atacat studenții de la Institutul de Arhitectură „Ion Mincu”.

foto 3Zvonul „rebeliunii legionare”, lansat de Ion Iliescu

În cursul după-amiezii, mai mulți tineri au ocupat zona Poliției Capitalei, unde se credea că ar fi fost aduși cei arestați în Piață. S-a juns la confruntări violente cu forțele de ordine.

Potrivit rechizitoriului Parchetului General, la ora 19.25 Ion Iliescu i-a comunicat adjunctului ministrului Apărării Naționale că pe clădirea Poliției Capitalei „s-a ridicat drapel verde, legionar, deci mișcarea este o rebeliune legionară și se tratează ca atare”.

Asta însemna scoaterea Armatei în stradă, pentru lupte de stradă cu bucureștenii.  A fost propusă chiar scoaterea tancurilor în stradă, dar șefii Armatei au refuzat pentru că asta ar fi însemnat să fie călcați oameni. S-a mers pe varianta dispersării celor adunați în zona Poliției Capitalei cu ajutorul unui elicopter din care au fost auncate 2.200 de fiole cu substanțe lacrimogene.

În jurul orei 22.00, Ion Iliescu s-a adresat celor câteva mii de oameni prezenţi în faţa sediului guvernului, cărora le-au indus ideea unei rebeliuni legionare: „Au încercat să ocupe televiziunea. A fost întreruptă emisiunea. Este clar oîncercare de lovitură de tip legionar. (…) Să le dăm riposta cuvenită! Să înăbușim din fașă rebeliunea legionară și să asigurăm dezvoltarea democrată a țării!”.

FSN Galați a instigat muncitorii printr-un manifest care alerta că „bandele legionare devastează Bucureştiul!”

În cursul zilei de 13 iunie 1990, pe platforma siderurgică a fost distribuit un manifest instigator, intitulat „foaie specială” şi editat de „Gazeta Noastră”, ziarul FSN Galaţi, coordonat şi editat de deputata FSN Daniela Buruiană, devenită ulterior deputat și europarlamentar PRM și de soțul acesteia, Alexandu Buruiană. Era un manifest format A4, faţă/verso, pe care erau tipărite câteva îndemnuri de mare impact. Era descrisă situaţia de criză în care s-ar afla preşedintele Ion Iliescu, din cauza asediului bandelor legionare:

foto 4„Preşedintele ales al României, Ion Iliescu în PERICOL!”; “Bandele legionare devastează Bucureştiul!”; „Încercare de întoarcere spre dictatura fascistă!”.

Tema „bandelor legionare” fusese prestabilită, le-a fost comunicată în prealabil de Iliescu liderilor FSN Galați din moment ce apărea în manifestul de la Galați. Ion Iliescu a comunicat MApN zvonul despre „rebeliunea legionară” pe 13 iunie, la ora 19.25, dar manifestul fusese distribuit la Combinatul Siderurgic în ziua de 13 iunie, la orele prânzului. Cum manifestul fusese tipărit probabil în cursul dimineții, povestea cu „rebeliunea legionară” fusese stabilită din timp.

Pericolul în care se afla Iliescu era accentuat în manifest printr-o întrebare retorică, care sugera că poliția este depășită de situație: „De ce Poliţia nu îşi face datoria?”. Ca în orice manifest instigator era sugerată și soluția, ca gălățenii să se înroleze în detașamente ad-hoc care să îl apere pe Iliescu, dar de această dată tonul era imperativ: „Gălăţenii pleacă spre Bucureşti”!

Manifestul FSN Galați avea și câteva indicații cu privire la cei care ar fi în spatele tentativei de instaurare a „dictaturii fasciste” și ar trebui eliminați. Lista scurtă cuprindea trei nume: Coposu, Rațiu și Câmpeanu. Textul de pe verso, intitulat „cine sunt instigatorii?” era cât se poate de explicit:

„Ciocoi pribegi şi înfumuraţi au venit să ne înveţe democraţia. Au venit şi cu bancnote verzi crezînd că România e de vînzare. S-au găsit şi vînzătorii de ţară, intelectualii care pînă mai ieri îi cîntau în strună lui Ceauşescu. Au apărut şi profitorii de moment, unii extrem de bronzaţi. După încercarea de rebeliune legionară, care urmărea să răstoarne preşedintele ales al României, ne punem întrebarea: asta să fie democraţia pe care Raţiu, Câmpeanu şi Coposu vor să ne-o impună?”. Concluzia e una singură: „Raţiu şi Câmpeanu afară din ţară!”.

foto 5Democrația originală a partidului lui Ion Iliescu lăsa loc și acțiuni mai puțin violente, strângerea de semnături pentru expulzarea lui Ion Rațiu și Radu Câmpeanu. „Le sediile FSN Galați s-au deschis registre pentru strângerea de semnături a celor ce doresc expulzarea din țară a lui Rațiu și Câmpeanu”, se spunea în finalul manifestului.

În memoriul a 29 de organizații ale societății civile, care în 2015 au solicitat Parchetului General reluarea cercetărilor în dosarul „Mineriadei” din iunie 1990, era identificat și liderul FSN Galați care se ocupase de tipărirea și distribuirea manifestului:

„Astfel, liderul FSN Galaţi, Buruiană Aprodu Alexandru, la cererea solicitarea soţiei sale Buruiană Aprodu Daniela, membru marcant FSN, a mobilizat şi trimis la Bucureşti muncitori de la Combinatul Siderurgic Galaţi cu un tren format din 10 vagoane. Totodată, Buruiană Aprodu Alexandru a confecţionat la tipografia din Galaţi manifeste prin care se solicită judecarea şi expulzarea din ţară a domnilor Ion Raţiu (candidatul PNŢCD la Preşedinţia României) şi Radu Câmpeanu (candidatul PNŢCD la Preşedinţia României)”, se spune în memoriul celor 29 de organizații.

Concluzia este că la Mineriada din 13-15 iunie 1990 au participat și câteva sute de „mineri” din Galați, dar se știe prea puțin ce au făcut ei la mineriadă.

Don't be selfish, share it on...Share on FacebookShare on Google+Tweet about this on TwitterShare on LinkedInPin on Pinterest

Postați un comentariu

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

*